Toate minciunile lui Ciolacu. Majoritatea promisiunilor și declarațiilor făcute de liderul PSD de când a devenit premier, în iunie, trebuie citite invers: când spune că taie cheltuieli, de fapt nu o face, când spune că a depus la termen Cererea 3 de plată din PNRR, de fapt a întârziat cu 9 luni, când afirmă că nu impune taxe, de fapt ia decizii care bagă în faliment microîntreprinderile.
Reducerea cheltuielilor statului, minciună cu repetiție
Încă de când a devenit premier, Marcel Ciolacu a insistat pe faptul că va pune stop cheltuielilor exagerate ale statului, în condițiile în care atât el, cât și ministrul Finanțelor recunoșteau că deficitul bugetar a ajuns la 20 de miliarde de lei. Specialiștii în finanțe vorbesc de o sumă mult mai mare, de 60 de miliarde de lei.
„Guvernul va aproba o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare până la sfârşitul anului pentru încadrarea în ţinta de deficit asumată”, afirma, în octombrie. premierul.
„Am spus de la început că statul trebuie să fie primul care face economie. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR”, susținea Marcel Ciolacu într-o ședință de Guvern.
În realitate, măsurile de austeritate anunțate și pentru bugetari au fost impuse doar pentru mediul privat.
Prin mai multe acte normative, Guvernul a impus taxe și impozite noi pentru firme. Iar în decembrie a emis, peste noapte, la propriu, o așa numită „ordonanță trenuleț”, cu reguli mult mai dure, dar și neclare pentru societățile comerciale mici și pentru persoanele fizice autorizate, care vor duce, potrivit specialiștilor, la decimarea microîntreprinderilor. Cu efecte importante într-o economie care și așa crește doar pe hârtie.
Reforma pentru bugetari, amânată șase luni
Reducerile anunțate de Marcel Ciolacu vizau cel puțin 20% din numărul de secretari de stat, reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale, dar și din cabinetele prefecților și subprefecților.
De asemenea, prevedea reducerea numărului de funcții de conducere de la 12% la 8% din totalul angajaților, dar și desființarea funcției de șef de birou. În companiile de stat ar fi urmat să fie redus jumătate numărul consilierilor din conducere, dar și al membrilor consiliilor de administrație, la cel mult 7.
Dar în decembrie, când era aproape să expire termenul avansat chiar de către Marcel Ciolacu pentru reforma statului, guvernul condus de acesta a decis să amâne pentru șase luni reorganizarea instituțiilor publice, până pe 30 iunie 2024.
Mai exact, până după alegerile europarlamentare, primul test electoral al partidelor românești, care va determina strategiile politice pentru celelalte trei scrutinuri importante (alegeri locale, generale și prezidențiale).
PSD și PNL nu au dorit să-și ostilizeze sindicatele din sistemul de stat, în condițiile în care majoritatea au declanșat deja sau urmează să declanșeze greve pentru a primi nu tăieri ci măriri de salariu.
Prin urmare, guvernul Ciolacu a amânat exact măsura despre care guvernul PSD-PNL a spus că va aduce cele mai mari economii bugetare. Toată povare cheltuielilor uriașe rămâne pe mediul privat.
Noi posturi bine plătite, sute de posturi vacante ocupate în viteză
Marcel Ciolacu s-a lăudat că taie 200.000 de posturi vacante din sistemul de stat.
În realitate, PRESShub a arătat în mai multe articole că Guvernul și instituțiile de stat au acționat în ultimele șase luni exact pe dos: au fost înființate, nu desființate, sute de noi posturi, dintre care multe de conducere, plătite cu mii de euro pe lună.
Cele 200.000 de posturi vacante pe care Marcel Ciolacu a anunțat că le taie din sistemul public s-au redus consistent, pe măsură ce Guvernul a lăsat nu mai puțin de 15 excepții în lege. Mai mult, directorii de instituții s-au grăbit să lansese concursuri pentru ocuparea funcțiilor.
Toate minciunile lui Ciolacu: deficit sub 6%
România nu va avea anul acesta „sub nicio formă” un deficit bugetar mai mare de 6%, a declarat în octombrie, la Bruxelles, premierul Marcel Ciolacu, care a informat că în următoarea şedinţă de Guvern va fi adoptată o nouă ordonanţă de urgenţă cu privire la cheltuielile bugetare, atât la nivel central, cât şi local.
„Noi încercăm în continuare să ne încadrăm în 4,4%, asta este ţinta asumată de către România, dar avem şi această discuţie că este posibil să depăşim acest deficit. Sub nicio formă nu vom avea un deficit mai mare de 6%. Conform uzanţelor, el trebuie să fie cel puţin cu 0,5% mai mic decât 6,2, cât a fost anul anterior”, a susținut Ciolacu, în urmă cu trei luni.
Evident, cum am văzut deja, reducerile bugetare nu au mai avut loc.
„Drept consecinţă, examinarea de către Consiliului Fiscal a primului set de documente conduce la concluzia că este foarte posibil ca deficitul bugetar pe anul 2024 să depăşească semnificativ deficitul pentru 2023, existând riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetară.
Deficitul bugetar în 2023, conform documentelor transmise de Ministerul Finanţelor, este 5,9% din PIB în metodologie cash şi 6,0% din PIB în metodologie europeană/ESA”, se arată în opinia preliminară a Consiliului Fiscal, emisă în decembrie, privind legea bugetului de stat.
Documentele lipsă din PNRR și cererea de plată numărul trei
În noiembrie, Marcel Ciolacu afirma că nu a găsit la guvern documentele aferente Planului Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR).
„Aţi mai auzit aşa ceva? În Guvernul României proiectul PNRR nu există. Astfel de oameni s-au ocupat de banii dumneavoastră”, a declarat prim-ministrul României.
Și această afirmație se încadrează la capitolul toate minciunile lui Ciolacu, pentru că PNRR este gestionat chiar de oamenii premierului, care a înființat Unitatea de implementare și monitorizare a PNRR (UIM PNRR) la nivelul Secretarul General al Guvernului (SGG), în urmă cu un an și jumătate.
De altfel, SGG a emis mai multe ordine privind planul național de reziliență, pentru stabilirea resposabililor și a atribuțiilor, și chiar delegarea atribuțiilor UIM PNRR.
Marcel Ciolacu s-a lăudat că pe 15 decembrie trimite Cererea de plată numărul 3 din PNRR, prezentând această acțiune ca un mare succes al Guvernului său.
A fost un efort colectiv al întregii echipe la nivel guvernamental şi reprezintă un succes pentru România. Vă mulţumesc şi vă asigur de întreaga mea susţinere pentru buna gestionare şi implementare a Planului, astfel încât banii alocaţi ţării noastre prin PNRR să fie atraşi în totalitate şi investiţi corect şi eficient”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
În realitate, conform calendarului cererilor de plată prevăzut în PNRR, cererea de plată numărul 3 trebuia depusă în luna martie. Iar acum, în decembrie, un guvern al faptelor și nu al vorbelor ca ăsta trebuia să anunțe că au fost aprobate încă 2,7 miliarde de euro pentru Cererea de plată 4.
Luptă cu evaziunea fiscală, dând liber la evaziune fiscală fără risc de până la 1.000.000 de euro
Una dintre cele mai grosolane minciuni dintre toate minciunile lui Ciolacu a fost cea privind lupta Guvernului său cu evaziunbea fiscală.
„Vreau să eliminăm toate portițele prin care se face evaziune fiscală în România”, declara Marcel Ciolacu în noiembrie. La doar o lună de la acea declarație, un nou act normativ inițiat de premier, împreună cu fostul prim-ministru Nicolae Ciucă, are prevederi exact pe dos.
Adică lărgește portițele deja deschise în 2020 de o modificare inițiată de Codrin Ștefănescu, fost apropiat al lui Liviu Dragnea, și care introducea, tot cu scandal, o facilitate pentru evazioniștii care erau prinși că au furat statul cu până în 100.000 de euro: plata contra libertate.
Noua formă inițiată de Ciolacu și adoptată în Parlament în numai două zile mărește de 10 ori pragul până la care un evazionist fiscal poate scăpa fără pedeapsă sau doar cu o amendă dacă este prins și achită paguba, plus o penalizare, în 30 de zile de când a fost sesizată infracțiunea.
În legea din 2020, nivelul era de 100.000 de euro, acum s-a mărit la 1.000.000 de euro.
Toate minciunile lui Ciolacu. Bâlbâiala cu interzicerea cash-ului
Tot în contextul luptei pe care Marcel Ciolacu susține că o duce cu evaziunea fiscală, plățile în numerar pe care persoanele fizice le pot face către companii sau PFA-uri vor fi limitate la 5.000 de lei, de la 1 ianuarie 2024, apoi la 2.500 de lei, de la 1 ianuarie 2025, anunța în octombrie Marcel Ciolacu.
Limitarea a fost inclusă în pachetul de măsuri fiscal-bugetare pentru care guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament, în acea lună, și care a fost declarat constituțional de către CCR.
Marcel Ciolacu afirma că măsura are ca scop combaterea evaziunilor fiscale. Premierul a menționat că nu-și propune să elimine numerarul, dar România este țara cu cea mai mare evaziune fiscală din Uniunea Europeană, în valoare totală de 160 de miliarde de lei, adică 10% din PIB.
Limitarea plăților făcute de către persoane fizice către firme la doar 5.000 de lei pe zi a stârnit îngrijorarea multor români, și chiar a unor economiști. S-a vorbit despre pierderea libertății, despre intervenția statului în intimitatea persoanei, dar și despre faptul că încă sunt mulți români care nu se descurcă să plătească cu cardul. Și despre comisionele băncilor.
AUR a încercat să acapareze tema și a propus chiar un referendum prin care să se includă în Constituție dreptul de a plăti în numerar.
În fața reacției publice de amploare, Marcel Ciolacu a făcut un pas înapoi. Una dintre cele mai importante schimbări anunțate de premier este menținerea limitelor actuale de cash, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice, cu două excepții care vor fi introduse: plafonul maxim de casă va fi stabilit la 50.000 de lei, iar avansul spre decontare va fi de 1.000 de lei pe zi.
Cine se împrumută mai mult: 200 de miliarde de lei în 2023
Marcel Ciolacu a susținut, tot în contextul discuțiilor despre cheltuielile exagera ale statului, că România se împrumută mai puțin decât în anii anteriori.
Numai că, Ștefan Nanu, director general al direcției Trezorerie și datorie publică din cadrul Ministerului Finanțelor, a declarat că programul de împrumuturi pentru 2023 a urcat la 200 miliarde de lei. Aproape dublu față de suma cu care s-a împrumutat guvernul Cîțu. Asta în condițiile în care în 2021, economia era încă sub limitările impuse de pandemia și statul a achiziționat sute de mii de doze de vaccin.
Inițial, anul acesta, erau programate împrumuturi de 160 miliarde, apoi nivelul a crescut la 180 miliarde și în final s-a ajuns la 200 miliarde de lei. Creșterea este cauzată de faptul că guvernul nu a reușit să țină sub control deficitul bugetar luat în calcul la începutul anului, nota RFI.
Suma de 200 de miliarde împrumutate de România este confirmată de datele oferite de către Eurostat.
Sursa : presshub