Concret, dupa doi ani in care preturile produselor alimentare au scazut in tara noastra fata de septembrie 2015 (luat ca referinta in analiza), in septembrie 2018 preturile alimentelor erau cu 4,5% mai mari. In aceeasi perioada, in UE, preturile la produsele alimentare au crescut cu 4,6%.

Cei saraci sunt impinsi catre alimente cu aport nutritiv limitat

Mai important este faptul ca, in tara noastra, cel mai rapid se scumpesc produsele cele mai sanatoase.

“Cresterea preturilor la mancare in ultimul an este concentrata in special in doua tipuri de bunuri alimentare: legume si oua. Ambele contin nutrienti importanti pentru organism, in special pentru copii si adolescenti. Clasa de mijloc si persoanele avute pot, cel putin teoretic, sa incerce sa tina pasul cu aceste cresteri si sa consume aceste produse in continuare – o optiune aflata sub semnul intrebarii pentru romanii saraci. Prin comparatie, produsele care contin grasimi in mod determinant sau produse cu un aport nutritiv limitat, dar care totusi satisfac senzatia de foame (precum cele painoase) au inregistrat o crestere a preturilor sub media nationala, ceea ce probabil le face si le va face mai atractive pentru persoanele cu un buget limitat”, se subliniaza in analiza citata.

Astfel, intr-un singur an (septembrie 2017 – septembrie 2018) legumele s-au scumpit cu 19%, iar ouale cu aproape 9%. In acelasi timp, pe medie, preturile alimentelor au crescut cu putin peste 5%.

Pe romani, mancarea ii costa mai mult decat locuinta

Dincolo de acest aspect, la consum, romanii sunt fruntasii Europei, cu cea mai mare alocare din bugetul lunar pentru mancare (27,8%), fiind urmati de lituanieni (21,6%) si estonieni (20,3%). La polul opus se afla patru tari unde procentul a fost de sub 10 %, si anume Austria (9,9%), Irlanda (9,2%), Luxemburg (8,9%) si Marea Britanie (8,2%), arata datele Eurostat.

Romanii aloca lunar pentru mancare chiar mai mult decat pentru locuinta, cheltuieli care reprezinta doar 22,5% din buget (in timp ce in tarile dezvoltate cheltuielile din aceasta categorie ajung aproape de 30%, in conditiile in care acolo si bugetele de cheltuieli sunt mult mai mari).