La 26 de ani de la evenimentele sangeroase din decembrie 1989, Romania a trait pentru cateva zile prezentul unei revolutii de catifea. Am iesit in strada sa cerem schimbarea, reforma statului si o noua clasa politica.
Un eveniment tragic ne-a starnit furia, indignarea, sentimentul de neputinta, dar in acelasi timp ne-a redat vocea cetateneasca. Mai siguri pe ei ca tinerii din anii tranzitiei, noi, cei de astazi, am simtit repulsie fata de un sistem ros pana la temelie de coruptie si care a ajuns sa ne hotarasca soarta. Saptamanile acestea ne-am pus intrebarea unde suntem si incotro ar trebui sa ne indreptam.
Este Romania altfel?
Pentru a raspunde, inevitabil ma uit la trecutul nostru. Daca alte state si-au facut ordine in sistem inca de la inceputul tranzitiei, Romania a ratat startul. Pusi in fata primului test al alegerilor libere, il votam cu o majoritate clara pe Ion Iliescu, cel care a confiscat Revolutia si a folosit-o ca sursa de legitimare in fata unui popor care fusese in lanturile comunismului timp de 45 de ani.
Iar apetitul pentru violenta de stat al lui Ion Iliescu, precum si al personajelor politice din jurul sau, nu s-a schimbat. In 1990 ii aducea pe mineri la Bucuresti. Cu greu poti sa uiti imaginile acelui an, cand deopotriva tineri si reprezentanti ai opozitiei politice erau vanati si batuti fara mila de minerii lui Cozma chemati la Bucuresti de catre Ion Iliescu. Astazi, ei sunt adusi pentru prima data in fata procurorilor pentru a da explicatii.
Cu toate acestea, Romania mai are multi pasi de parcurs pentru a rezolva problema trecutului, printre care si datoria morala de a le face dreptate tinerilor cazuti la Revolutie, care au platit cu viata pentru o libertate si o democratie despre care auzisera doar pe calea undelor la Radio Europa Libera, dar pe care nu le cunoscusera.
De ce ne intoarcem la temele Romaniei de ieri?
Atunci am ratat sansa de a ne schimba, de a ne aseza pe cursul firesc al constructiei democratice. Iar revendicarile de atunci au ramas in mare parte nerezolvate. Din pacate, comunismul le furase generatiilor trecute cam tot, pe cand celor care formau opozitia democratica, le furase inclusiv tineretea in inchisorile conduse de Visinescu, Ficior si altii.
Tranzitia s-a dovedit a fi un test complicat pentru fortele politice de atunci, iar nume precum Coposu, Campenau sau Ratiu erau mai putin cunoscute de catre opinia publica. Din pacate, intoxicarile FSN-iste ii indepartau pe acestia si mai mult de electorat.
Propaganda nemiloasa inca ii prezenta ca dusmani de clasa, ca dezertori dintr-o Romanie captiva in ghearele comunismului. Liderii anticomunisti porneau cu un dezavantaj major in fata neocomunistilor. De abia in 1995, cand seniorul Coposu pleca dintre noi, romanii iesiti cu sutele de mii pe strazile Bucurestiului constientizau ca au pierdut un om politic autentic.
Ma intreb intr-o retorica contrafactuala cum ar fi aratat Romania de azi daca in duminica orbului am fi ales un Campeanu sau un Ratiu.
De ce are nevoie Romania de azi pentru a construi Romania de maine?
Pentru a iesi din Romania de ieri, cred ca este necesara implicarea cetatenilor in procesul maturizarii democratice. Cetatenii trebuie sa reactioneze constant la nedreptati si sa fie atenti la derapajele clasei politice pentru a o sanctiona de fiecare data cand greseste.
Romania nu mai poate fi numai a politicienilor, trebuie sa fie si a cetatenilor. Avem datoria sa depasim paradigma ultimilor ani, care ne indeamna la alegerea raului mai mic si rapid sa ne indreptam spre cererea constanta de performanta.
Iar reforma in domeniul resurselor umane trebuie sa inceapa chiar de la partide. Presiunea cetatenilor trebuie sa se indrepte spre partide, care sunt direct responsabile de promovarea unor candidati nepregatiti.
Si solutiile pot veni chiar de la cetateni. Prin i74, o initiativa nationala unica, cerem implicarea cetateanului in procesul de reforma a Parlamentului, care pare mai necesara ca oricand.
I-am observat ani la rand pe parlamentari cum se ascund in spatele voturilor secrete, cum uita sa dea socoteala in fata cetatenillor sau cum denigreaza aceasta institutie fundamentala a statului.
i74 este nascuta in baza Articolului 74 din Constitutia Romaniei, prin care cetatenii pot introduce legi in Parlament. Initiativa isi propune modificarea Statutul Deputatilor si Senatorilor, dar si Legea Responsabilitatii ministeriale. Pentru a reusi, sunt necesare 100.000 de semnaturi ale cetatenilor.
Ne propunem ca prin i74 sa-l responsabilizam pe parlamentar pe toata durata mandatului sau prin asumarea raspunderii cu privire la actul politic. Schimbarea legilor Parlamentului este un prim pas spre o democratie sanatoasa pe care trebuie sa ni-l asumam cu totii.
Romania de azi mai are nevoie si de lideri care sa isi asume un nou proiect de tara, dupa 26 de ani de bajbaieli democratice. Iar pe acesti lideri ii gasim in randurile noii generatii, o generatie rupta de tarele trecutului si pregatita de schimbare.
Strada a facut liste, iar sutele de nume propuse demonstreaza ca Romania are suficiente resurse umane pentru a demara o reforma reala. Insa trebuie sa le deschidem calea, iar actuala clasa politica trebuie sa faca pasul in spate. Avem nevoie de resetare politica mai mult ca oricand pentru a incepe constructia Romaniei de maine.
Sursa: www.ziare.com / Foto: www.bucurestifm.ro