În 1902, când a cunoscut- o la Bucureşti pe dansatoarea americană Loie Fuller (1862-1928), Maria (1875-1938) era soția lui Ferdinand (1865-1927), prințul moştenitor al tronului României. De atunci, cele două au legat o prietenie pe viață. Fuller, lesbiană declarată, a devenit confidenta viitoarei regine, protejata acesteia şi, susțin mai mulți biografi ai dansatoarei, iubita ei pătimaşă.
Când a venit la Bucureşti, pentru un spectacol la Teatrul Național, Loie Fuller avea 40 de ani şi era cea mai cunoscută dansatoare a epocii sale. Maria, principesă a României, cu 13 ani mai tânără, a fost fermecată de Loie, căreia i-a scris o dedicație pe o fotografie ce o înfățişa îmbrăcată în mătase albă. “Una dintre cele mai pasionate admiratoare ale dumneavoastră, în amintirea unei seri încântătoare”, a scris Maria, conform cărții biografice “Ultima romantică”, semnată Hannah Pakula. Autoarea aminteşte şi răspunsul lui Loie, scris pe spatele aceleiaşi fotografii: “Ochii minţii mele privesc atât de pătrunzător, î n c â t mi-au venit lacrimi în suflet, lacrimi de bucurie şi fericire, care nu se vor uita niciodată, în amintirea sufletului unui artist pe care l-am întâlnit în pustietate şi l-am văzut în lumina adevărului. Ea, Măria!”.
Într-o epocă a păstrării cu orice preţ a aparenţelor, Loie era, paradoxal, o lesbiană declarată. În cartea “Moştenirea teatrală a homosexualilor şi a lesbienelor”, un dicţionar biografic al artiştilor americani de orientare homosexuală apărut în 2005, autorii îi dedică mai multe pagini lui Loie Fuller, în care dezvăluie că aceasta avusese o parteneră cu 16 ani mai tânără, Gabrielle Bloch, care se îmbrăca în haine bărbăteşti.
În acelaşi volum este relatat şi momentul întâlnirii cu Maria. “În timp ce se afla în Bucureşti, cu prilejul unor spectacole, Fuller a avut ocazia să întâlnească o altă femeie importantă din viaţa ei, principesa României, care avea să devină Regina Maria Alexandra Victoria. Cele două au legat o prietenie şi au organizat mai multe spectacole de caritate pentru victimele războiului”.
Corespondenţă pasională între ele
Apoi, autorii o citează pe Clare De Morrini, un critic de dans, care scrisese în 1942 o biografie a lui Fuller. “Aşa cum dezvăluie Morrini, au fost «nenumărate zvonuri şocante în ceea ce le priveşte pe regină şi dansatoare». În corespondența lor, scrisorile lui Loie sunt exuberante şi pline de adorație, în timp ce regina era afectuoasă, dar rezervată”. Cu toate acestea, în cartea “Staging Desire”, din 2002, editorii Kim Marra şi Robert A. Schanke citează dintr- o scrisoare trimisă de Regina Maria lui Loie şi, remarcând faptul că “un fior de pasiune străbate corespondența Mariei cu Loie”, publică un fragment: “Simt că îți întinzi brațele protectoare către mine şi mă îmbrăţişezi lung, apărându- mă împotriva tuturor relelor pe care nu le pot înțelege cu mintea mea regală”.
În fine, într-o altă carte, “The Victorian Visitors: Culture Shock in Nineteenth-Century Britain”, despre artiştii străini care au avut un impact major asupra culturii britanice, autorul Rupert Christiansen a scris despre viața sentimentală a lui Loie Fuller: “înclinațiile ei au părut a fi lesbiene (s-a zvonit că Regina Maria a României a fost iubita ei)”.
I-a mărturisit că soțul îi provoacă repulsie
Legătura dintre Maria şi Loie era atât de intimă, încât dansatoarea a devenit confidenta reginei. Într-una din scrisori, Maria îi mărturisea lui Fuller că mariajul ei cu Ferdinand, cu care se căsătorise la 17 ani, era profund nefericit şi că “față de soțul meu nu am simțit decât dezgust, care s-a transformat în repulsie”.
Încrederea Mariei în Loie a fost atât de mare încât a rugat- o pe dansatoare să o ajute să-l despartă pe Carol al II-lea, fiul ei, de amanta sa, Elena Lupescu, în perioada în care aceştia se aflau la Paris. Manevra nu a reuşit, Carol al II-lea căsătorindu-se cu amanta sa în 1947.
A cerut pat înconjurat de oglinzi
Maestră a dansului lasciv, la limita eroticului, Loie apărea de multe ori pe scenă goală, acoperită doar de o rochie transparentă de mătase, înconjurată de o lumină discretă. În “Dancing Desire” se remarcă faptul că fanteziile transpuse pe scenă, care sugerau o identitate lesbiană, îşi găseau ecou şi în realitate şi se relatează un episod petrecut chiar la una din reşedințele Reginei Maria. “Când a fost oaspete în casa reginei României, Fuller a cerut ca patul ei să fie înconjurat de oglinzi”. Cele două au colaborat şi în plan artistic, când Loie a transpus într-un spectacol de balet un basm scris de Regina Maria, “Crinul vieții”.
A ajutat-o cu bani să-şi continue turneul
Prietenia dintre Maria şi Loie Fuller s-a consolidat după ce viitoarea regină a României a sprijinit-o financiar pe dansatoare, care nu mai av
ea bani să-şi continue turneul european. Mai târziu, prin relațiile sale, Loie a obținut ajutor economic pentru România şi s-a revanşat față de Maria.
În “Ultima romantică”, Hannah Pakula evocă ajutorul pe care Maria i l-a dat lui Loie. “Prietenia ei cu Maria s-a pecetluit când Principesa Moştenitoare a ajutat-o să depăşească una din vechile ei încurcături financiare… Ele au corespondat tot restul vieții, iar în timpul războiului, Loie a organizat ajutor pentru România şi a venit la Iaşi ca infirmieră de Crucea Roşie… De asemenea, Regina i-a încredințat lui Loie probleme de stat, îngăduindu- i să vorbească pentru România cu şeful delegației americane la Conferința de Pace. «Am o încredere oarbă în Loie», spunea ea”. Tot la Conferința de Pace de la Paris, din 1919, Loie a insistat pe lângă preşedintele Americii, Woodrow Wilson, ca acesta să aibă o întrevedere cu Regina Maria. Apoi, prin Ambasada SUA la Paris, Loie a aranjat un împrumut pentru România în timpul Primului Război Mondial. Tot ea l-a adus la Bucureşti pe un important senator american, care a făcut apoi lobby pentru un împrumut agricol pentru România, dar şi pe Alma Spreckels, văduva unui magnat al zahărului, care a coordonat mai multe ajutoare pentru țara noastră.
sursa: www.libertatea.ro