Patru centre regionale tip bănci de țesuturi ar trebui să aibă România, conform normativelor europene. Au fost alocate și fonduri PHARE de aproape 4 milioane de euro, bani pierduți în nouă ani de bâlbe birocratice și dezinteres. Cel mai recent eșec al proiectului a fost înregistrat la sfârşitul anului trecut, când nu s-a prezentat nimeni la licitaţiile pentru construcţii.
Iaşi, Târgu-Mureş, Timişoara şi Bucureşti. Plus câte un milion de euro de fiecare. Sunt principalele date ale proiectului celor patru centre regionale tip bănci de ţesut care bate pasul pe loc. În fiecare oraș s-a alocat teren și s-au făcut planuri. Pe terenuri cresc însă buruieni, pentru că firmele de construcții nu au fost interesate.
„Anul trecut s-a lansat şi licitaţia şi din nefericire nu s-a prezentat nimeni la licitaţie, deşi au fost vreo şapte firme care au cerut clarificări, n-am înţeles de ce, pentru că în final, în ziua licitaţiei n-a venit nimeni, nu s-a depus niciun dosar, practic pierzându-se banii”, spune Victor Zota, coordonatorul Programului Naţional de Transplant.
Și nu se pierd doar bani.
„Din nefericire, la ora actuală se cam pierd în ţară, sunt capete femurale, resturi biologice care altfel se aruncă, deci cu acordul celui de la care, să zicem, că au fost recoltate sau în urma unei intervenţii chirurgicale, toate astea ar putea ajunge în nişte bănci foarte bine dotate”, spune Victor Zota, coordonatorul Programului Naţional de Transplant.
Stocarea grefelor ar însemna șanse în plus de recuperare mai rapidă pentru pacienți cu arsuri grave, ca în cazul răniților din Clubul Colectiv. La fel de importantă ar fi pentru cei cu traumatisme osoase.
„Os, ligamente, tendoane… cele artficiale nu prea au câştigat teren”, spune Radu Deac, preşedintele Agenţiei Naţionale de Transplant.
Din patru milioane de euro alocaţi proiectului, un sfert era destinat pregătirii specialiştilor pentru prelevare și stocare. Anul acesta se vor relua procedurile pentru băncile de țesut.
Sursa: www.digi24.ro