Alegerile locale şi parlamentare de anul viitor sunt cele două evenimente în jurul cărora va gravita întreaga viaţă politică. Lupta pentru putere se va da între PSD şi PNL, iar miza este una uriaşă: cine pierde riscă mai întâi să se fragmenteze, apoi să dispară. Preşedintele va conta cu adevărat abia spre sfârşitul anului, când va desemna noul premier.
Anul politic 2016 va însemna întâlnirea directă a partidelor cu strada, un test pentru politiceni, dar şi pentru societatea civilă. La anul vom afla exact în ce măsură a înţeles clasă politică să se reformeze şi, totodată, vom vedea dacă electoratul şi-a întors faţa către partidele noi, antisistem, ori a girat în continuare formaţiunile tradiţionale. La începutul lunii iunie sunt programate alegeri locale, scrutinul ce reprezintă clasica repetie pentru alegerile parlamentare. Miza fiecărui partid la alegerile locale se traduce aşa: cu cât scoţi mai mulţi primari în vară, cu atât ai şanse mai mari să obţii cel mai mare număr de parlamentari în toamnă, deci să ajungi la Putere.
Din perspectivă partidelor, relaţia dintre aleşii locali şi parlamentari este una esenţială. Un primar implicat în campania pentru parlamentare poate asigură lejer mandatul unui senator sau deputat. Cea mai aprigă luptă se va da pentru primăriile de mari oraşe, mai ales că PSD şi PNL sunt cotate cu şanse aproximativ egale în sondajele de opinie. Astfel, primul test pentru partide va fi găsirea unor candidaţi credibili, în condiţiile în care o mare parte din primarii sau preşedinţii de Consilii Judeţene aleşi în 2012 n-au reuşit să-şi ducă mandatul la bun sfârşit, cei mai mulţi din motive de corupţie. Primăria Capitalei, miza cea mai mare la alegerile locale, este curtată, în mod oficial, de liberalul Cristian Busoi. De partea cealaltă, PSD este dispus să arunce în luptă o femeie: Gabriela Firea sau Ecaterina Andronescu. Chiar şi fostul preşedinte Traian Băsescu ia foarte în serios o candidatură pentru Bucureşti, cu scopul nu neapărat de a câştiga un nou mandat de primar, ci mai ales pentru a creşte şansele propriului partid de a trece pragul electoral la alegerile parlamentare. Traian Băsescu merge din nou pe strategia de a fi locomotiva de partid, astfel încât un scor bun individual obţinut în vară s-ar reporta în toamnă pentru întreagă Mişcare Populară. Faţă de restul oraşelor, Primăria Capitalei va avea un candidat susţinut puternic de societatea civilă: Nicuşor Dan, care, dacă va rată fotoliul de primar, va prinde cu siguranţă un post de consilier local, suficient pentur a fi un ghimpe în coasta marilor partide. Alegerile parlamentare de la sfârşitul anului viitor vor însemna mai întâi luptă partidelor cu proprii candidaţi. Cum numărul de senatori şi deputaţi va fi mai mic cu peste 150 faţă de legislatura actuală, marile partide vor trebui să-şi convingă o parte dintre actualii parlamentari să nu mai râvnească la un nou mandat.
Tocmai pentru a-şi uşura misiunea, PSD, UNPR, ALDE şi UDMR au adoptat legea pensiilor speciale, un stimulent financiar pentru că aleşii în vârstă să facă un pas în spate. În plus, schimbarea sistemului electoral de la vot uninominal la votul pe liste va aduce noi tensiuni în partide: fiecare candidat va trage sfori pentru a fi cât mai sus pe lista, pentru a fi sigur că ajunge în Parlament. Calcule pentru un nou premier În 2016, Guvernul va trăi continuu cu sabia moţiunii de cenzură deasupra capului, în condiţiile în care nu are o majoritate certă pe care se poate bază în Parlament. Pe lângă treburile ce ţin strict de guvernare, organizarea fără incidente a celor două rânduri de alegeri va fi testul cel mai sensibil pentru Executivul Cioloş. În rest, cât ţine de Guvern, singura bombă electorală ar fi că premierul Dacian Cioloş sau unii miniştri să lase haina de tehnocraţi pentru uniforma de partid, cu scopul de a rămâne pe funcţii şi în guvernul următor, care, cu siguranţă, va fi unul politic. Potrivit unor surse din Administraţia Prezidenţială, şeful statului crede că variantă unui guvern tehnocrat nu este un „panaceu universal”, astfel încât va numi după alegerile parlamentare de anul viitor un premier cu carnet de partid. Aceleaşi surse susţin că şeful statului nu se aşteaptă ca vreun partid să reuşească să-şi asigure de unul singur majoritatea, astfel încât noul premier va fi propus de o coaliţie, formată ori în jurul PNL, ori în jurul PSD, în funcţie de cine va scoate cele mai multe mandate de parlamentari. De asemenea, Klaus Iohannis respinge din start un Guvern de uniune naţională PSD-PNL.
Viitorul PSD se învârte în jurul sentinţei lui Dragnea Cel mai aşteptat moment de către social-democraţi, în frunte cu Liviu Dragnea, este aflarea sentinţei în dosarul „Referendumul“, în care preşedintele PSD a fost condamnat la un an cu suspendare în prima instanţa. Schimbarea pedepsei din condamnare cu suspendare în condamnare cu executare ar duce la imposibilitatea rămânerii lui Liviu Dragnea în fruntea partidului. În această situaţie, PSD ar intră într-o criză de leadership care poate fi rezolvată doar în cadrul unui Congres. O sentinţă cu executare în cazul lui Dragnea ar însemna o oportunitate pentru Victor Ponta de a prelua, din nou, controlul asupra partidului. Profitând de lipsa liderilor în PSD, Victor Ponta ar putea să încerce chiar revenirea la cârma partidului, dacă situaţia juridică îi va permite, având în vedere că activul de partid regretă retragerea lui din fruntea PSD, fapt demonstrat chiar la Congresul PSD care l-a validat pe Dragnea că preşedinte.Victor Ponta a fost aplaudat la scenă deschisă deşi vedeta Congresului ar fi trebuit să fie Liviu Dragnea. Achitarea va spori puterea lui Dragnea În schimb, Victor Ponta va înceta să mai existe în PSD dacă Liviu Dragnea ar fi achitat de către judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). În acest caz, Dragnea şi-ar întări şi mai mult poziţia în PSD, iar social-democraţii l-ar consideră un erou pentru că, în lupta cu Traian Băsescu, s-a ales chiar cu un dosar penal. A treia posibilitate este aceea că judecătorii de la Curtea Supremă să menţină pedeapsa primită de Dragnea în prima instanţa, aceea de condamnare la un an cu suspendare. Partidul îl va susţine, la fel cum a făcut-o şi în momentul în care a primit sentinţa de condamnare în prima instanţa. Dragnea a fost ales preşedinte al PSD după ce a fost condamnat, însă toţi social-democraţii susţin că şeful lor de partid nu este acuzat de fapte de corupţie, chiar dacă dosarul a fost instrumentat de DNA. Deci sancţiunile din Codul de Conduită al PSD, care fac referire doar la fapte de corupţie şi pe care trebuie să-l respecte toţi candidaţii, nu i se vor aplica şi lui Liviu Dragnea. „PSD + UNPR = LOVE?“ Prima decizie importantă pe care o va lua PSD la începutul anului este referitoare la alianţa cu UNPR. Potrivti unor surse din PSD, Comitetul Executiv (CExN) se va reuni în a două jumătate a lunii ianuarie pentru a hotărî dacă PSD va merge pe liste comune cu partidul lui Gabriel Oprea sau dimpotrivă. „Haideţi să spunem oamenilor ce facem la anul la alegeri. PSD+UNPR = LOVE sau nu = LOVE. Nu ştiu, pe cuvânt”, l-a întrebat deputatul PSD Mihai Sturzu pe Liviu Dragnea, la Congresul TSD. Dragnea a evitat însă să răspundă la această întrebare.
De-a lungul celor trei ani, UNPR, partid care a intrat în Parlament datorită PSD, a adunat parlamentari de la toate partidele. Zestrea de parlamentari ai UNPR ar fi putut trânti Guvernul în orice moment dacă Gabriel Oprea aşa poruncea. De aceea, PSD i-a satisfăcut toate mofturile lui Gabriel Oprea în timpul guvernării Ponta în schimbul susţinerii în Parlament. Înainte de demisia Guvernului Ponta, PSD era dispus să acorde UNPR locuri eligibile pentru 50 de parlamentari şi cinci Primarii de oraşe mari. Odată cu schimbarea Guvernului, PSD nu mai are nevoie de UNPR, deci, cel mai probabil, va decide să candideze de unul singur atât la alegerile locale cât şi la parlamentare. Mai ales că potrivit ultimelor sondaje, UNPR nu ar trece pragul de 5% pentru a intră în Parlament. „Partidele-balama au distrus această ţară“ Dacă în luna septembrie, când a fost măsurat pentru prima dată separat de PSD, partidul generalului Oprea sărea direct peste pragul electoral, acumulând 5,1% din intenţia de vot, tragedia de la Colectiv şi moartea motopoliţstului Bogdan Gigina, aflat în coloana oficială lui Oprea, au înjumătăţit, practic, potenţialul electoral al UNPR. „Partidele-balama au distrus această ţară. Nu trebuie să gândim că nu avem cu cine face Guvern apoi“, ne-au declarat surse de la vârful PSD. PSD şi PNL au, fiecare, în jur de 35% în sondaje, ceea ce înseamnă că alte 30 de procente se vor împărţi între partidele mai mici. Mişcarea Populară (MP), ALDE şi UDMR sunt partidele care au cele mai mari şanse să între în Parlament şi cu care PSD şi PNL trebuie să negocieze în vederea formării unui nou Guvern. Tăriceanu, pe făraş Tot la şedinţa PSD din ianuarie va fi decis şi viitorul lui Călin Popescu Taricenau în fruntea Senatului. La ultima întâlnire informală din PSD, care a avut loc la Turnu Măgurele, acasă la Liviu Dragnea, social-democraţii au discutat despre revocarea lui Tăriceanu din funcţia de preşedinte al Senatului. „Sunt multe nemulţumiri în rândul senatorilor PSD privind ultimele poziţionări ale lui Tăriceanu. Dacă va continua cu această ofensivă, îl vom da jos. Vom discuta despre acest lucru în ianuarie“, au mai precizat surse de la vârful PSD. Tăriceanu şi Dragnea au avut mai multe schimburi de replici în Parlament. Criticile şefului Senatului la adresa bugetului de stat, care coincide în mare parte cu formă promovată de Guvernul Ponta, l-au nemulţumit pe liderul PSD Liviu Dragnea. Marele PNL, fuziune accelerată sau rupere definitivă Liberalii sunt în 2016 la primele teste electorale după trimiterea unui reprezentant al lor la Palatul Cotroceni.
PNL încearcă să profite de suportul din umbră al unui preşedinte al României care cere reformarea partidelor, fiind prins între trecerea în plan secund a vechii garnituri de politicieni şi aducerea în prim plan a tinerilor. În plus, liberalii încearcă multiplicarea mesajelor pentru Diaspora, un electorat preponderent de dreapta, dar şi pentru câştigarea susţinerii femeilor. Miza liberalilor în 2016 este echilibrul între menţinerea politicienilor cu experienţă şi influenţă în partid şi promovarea de tineri din eşalonul doi, într-un an în care încearcă să obţină procente cât mai bune la alegerile locale şi parlamentare. În acelaşi timp, aceştia vor să arate că sunt în plin proces de reformare, aşa cum a cerut în repetate rânduri Klaus Iohannis, dar şi reprezentanţii societăţii civile. Un prim pas pentru a arată că aduc în faţă oameni noi a fost numirea primarului Oradei, Ilie Bolojan (edil care a câştigat la pas două rânduri de alegeri), în funcţia de secretar-general, o poziţie din care va dirija eforturile organizatorice ale liberaililor în următorul an. În plus, numirea lui Bolojan a determinat deconectarea foştilor secretari generali Gheorghe Flutur şi Marian Petrache de la butoanele organizatorice, fiind puşi în funcţii de prim-vicepreşedinţi, alături de alţi 11 oameni din partid. Se împart greu funcţiile De asemenea, liberalii încearcă în următoarele luni unificarea cât mai rapidă a organizaţiilor locale şi judeţene, pentru a există o singură structură de comandă şi pentru a fi pregătiţi de alegeri. „Fuziunea a fost gândită în trepte, cum era normal să se întâmple, astfel încât să fie finalizată în 2017. Că urmare a deciziilor din CNC (n.r.-Consiliul Naţional din 11 decembrie) suntem cu mult înaintea calendarului. În ianuarie-februarie, când toţi candidaţii vor fi desemnaţi pentru alegerile locale, vom avea preşedinţii unice în toate organizaţiile, mai puţin în organizaţiile judeţene“, spunea Alina Gorghiu la jumătatea lunii decembrie. Demersul liberalilor de unificare a conducerilor nu va fi uşor. În primul rând, ambele forţe ale PNL, fostul PDL şi vechiul PNL, sunt tabere mari.
Ambele formaţiuni încearcă să iasă la rampă cu proprii candidaţi, iar inexistenţa unui principiu al parităţii va duce la nemulţumiri care pot fi concretizate în plecări din partid sau într-o atitudine de non-combat în alegeri. Pentru o acţiune unitară a tuturor liberalilor, aceştia vor trebui să se strângă la masă şi să decidă ce locuri vor fi repartizate copreşedinţilor care nu candidează la primării: posturi de viceprimari, susţinerea pentru preşedinţia consiliilor judeţene sau dacă va există o răbdare a acestora până după alegerile parlamentare, când cu o nouă majoritate parlamentară, va începe reformarea administraţiei cu oameni din partide. Liderii de partid trebuie să ţină cont în alegerea candidaţilor pentru alegeri şi de Codul de integritate al PNL, o lege a moralităţii în zece puncte pe care orice candidat la alegerile locale şi parlamentare de anul viitor va trebui să o respecte. Traseismul, faptele penale, problemele de incompatibilitate, colaborarea cu Securitatea sau furtul intelectual sunt cele mai dure cerinţe de care trebuie să treacă pretendenţii liberali la funcţii alese. Dacă va avea loc aplicarea cu stricteţe a Codului, importanţi edili, cum e cazul primarului Braşovului, George Scripcaru, sau primarul Timişoarei, Nicolae Robu, nu se vor regăsi pe lista candidaţilor PNL în 2016. Liberalism feminist Liberalii urmăresc un exerciţiu civic, de susţinere largă, pentru ideea „reprezentării echilibrate şi corecte a femeilor la nivelul Parlamentului şi administraţiei locale“, potrivit unui anunţ al copreşedintelui Alina Gorghiu. Soluţia propusă de PNL este aceea că listele pentru alegerile locale (consilii locale şi judeţene) şi cele parlamentare să conţină o cotă de cel puţin 30% candidaţi femei pentru a putea fi validate de birourile electorale. Avantajele în această chestiune pot fi două la număr.
În primul rând, îmbunătăţirea imaginii liberale în ochii femeilor, gen care reprezintă peste 50 la sută din electorat, iar în al doilea rând, în cazul în care deja au prestabilite listele cu persoanele care vor candida la alegerile locale, încercarea a de a-i prinde în off-side pe principalii adversari, social-democraţii, cei care vor fi nevoiţi să-şi adapteze candidaturile în funcţie de adoptarea sau neadoptarea legii. Nu în ultimul rând, prin strategia cu accente feministe, liberalii n-ar face altceva decât să se înscrie în linia europeană, respectată, de altfel, şi de premierului Dacian Cioloş, care le-a oferit femeilor un sfert din posturile de ministeriale.
Sursa: adevarul.ro