Petrom, în menghina intereselor ruso-austriece. Va lovi OMV în interesele prietenilor de la Gazprom pentru a scoate gazele din Marea Neagră?

  • mandri.ro
  • January 17, 2018
  • 0

Austria este unul dintre cei mai importanţi parteneri ai Rusiei în Europa din punct de vedere al gazelor. Şi cel mai vechi. În 1968, OMV, deţinută la acea vreme de statul austriac, a fost prima companie din vestul Europei care a semnat un acord pe termen lung de achiziţie de gaze din Uniunea Sovietică. Relaţiile s-au perpetuat de-a lungul anilor, în beneficiul ambelor părţi: Austria a avut contracte pe termen lung de livrare de gaze, iar Rusia a câştigat accesul la infrastructură şi, implicit, la marii clienţi europeni. Să exemplificăm!

În 2006, OMV şi Gazprom au anunţat că au extins colaborarea lor veche de 40 de ani, semnând un contract prin care cantitatea de gaze ruseşti livrate către Austria va creşte cu 150 de miliarde de metri cubi, până în anul 2027. De cealaltă parte, un an mai târziu cele două părţi au semnat un acord prin care Gazprom a ajuns să deţină 50% din Central Europan Gas Hub (hubul de la Baumgarten), una dintre cele mai importante platforme de tranzacţionare a gazului din Europa Occidentală. “Piatra de hotar în viitoarea colaborare dintre OMV şi Gazprom, veche de 40 de ani”, spunea atunci fostul şef al OMV Wolfgang Ruttenstorfer care după ce a părăsit poziţia a fost cooptat de Gazprom.

De ce e importantă Austria pentru Rusia? Dincolo de platforma de tranzacţionare, pe la Baumgarten trec în fiecare an 30 de miliarde de metri cubi de gaze naturale ruseşti spre Europa, folosind sistemul de gazoducte al Austriei. Prin Trans Austria Gas în Italia, prin Süd-Ost-Leitung în Slovenia, prin West-Austria-Gasleitung în Germania şi Franţa, prin Hungary-Austria Gas în Ungaria, etc. Iar cele 30 de miliarde de metri cubi înseamnă mult, dacă ne gândim că livrările anuale ale Gazprom către Europa sunt de 180 de miliarde de metri cubi.

Cooperarea dintre cele două companii a devenit şi mai puternică în anul 2015, atunci când Gazprom, E.On, Shell şi OMV au semnat acordul pentru construcţia Nord Stream 2, practic o dublare a actualei conducte Nord Stream prin care Gazprom aduce gaz rusesc în Germania prin Marea Baltică. După ce această conductă va finalizată (construcţia a început deja, termenul este 2019), prin cele două conducte pot ajunge în Europa, teoretic, 110 miliarde de metri cubi de gaze ruseşti. Totul s-a făcut pentru a ocoli Ucraina şi în ciuda protestelor oficiale ale mai multor state europene, mai ales cele din Estul continentului.

Un an mai târziu, se semna celebrul schimb de active OMV-Gazprom. Potrivit unor relatări din presă, negate de Petrom şi de patronul austriac, OMV ar fi dorit să cedeze rafinăria Petrom de la Brazi şi benzinăriile din Bulgaria, urmând să primească la schimb accesul la hidrocarburile din perimetre siberiene. În final, schimbul nu a vizat active din România. OMV a cedat 38,5% din OMV Norge AS, subsidiara sa din Norvegia, şi a primit 24,98% din zăcământul de petrol, gaz și condensat Uregoy, din Siberia.

Colaborarea dintre cele două părţi devine şi mai strânsă. În aprilie 2017, Rainer Seele, directorul OMV, sosit în vizită la Moscova, anunţa nu doar că partea austriacă intenţionează să prelungească acordul de achiziţie de gaze ruseşti, dar să cumpere şi cantităţi suplimentare.

Iar în vara lui 2017, se mai bate palma pentru o înţelegere care afectează direct zona noastră.

La Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, directorul general de la OMV, Rainer Seele, și directorul general de la Gazprom, Alexey Miller, au semnat un memorandum de înțelegere care precizează principiile unei potențiale cooperări între Gazprom și OMV în coordonarea activităților pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a gazelor naturale necesare pentru furnizarea de gaze naturale în Europa Centrală și de Sud-Est. În plus, cele două companii au semnat şi un acord-cadru pentru a colabora în sectorul LNG (gaz natural lichefiat). Cele două companii intenționează să coopereze într-un proiect integrat pentru un terminal mic de producție a LNG pe coasta rusească a Mării Negre, precum și pentru transportul, marketingul și vânzarea de LNG pe piaţa central şi est europeană.

 O lună mai târziu, o ştire Interfax arată că uzina de LNG pe care o vor construi în comun cele două companii va fi construită în regiunea Krasnodar, şi va avea o capacitate iniţială de 500.000 de tone pe an, care va fi ulterior extinsă la un milion de tone. Pieţele-ţintă pentru LNG-ul produs aici: ţările riverane Mării Negre, Mării Meditarene şi cele din bazinul Dunării.

Şi, la acelaşi forum, OMV încheia cu Gazprom o altă înţelegere, în vederea dezvoltării în parteneriat a unor proiecte în Iran. Posibilele acţiuni preliminare de cooperare ar fi analiza, explorarea și studiul mai multor depozite de petrol de pe teriotpriul Iranului, în colaborare cu Comania Națională Iraniană de Petrol, în condiţiile în care OMV are deja o subsidiară cu activitate în upstream în Iran. Ocazie cu care înalţii oficiali ai OMV au vorbit despre cât de importantă este relaţia cu Rusia.
“Rusia devine noua zonă de bază a OMV pe partea de upstream şi avem un parteneriat de durată cu această ţară şi cu companiile ruseşti de petrol şi gaze. Conectarea activităţilor şi parteneriatelor din Rusia cu potenţiale noi oportunităţi pentru OMV în Orientul Mijlociu se potriveşte cu strategia noastră pe upstream”, a declarat Johann Pleininger, membru responsabil de upstream în directoratul OMV.

În aceste condiţii, par cât se poate de reale temerile opiniei publice din România legate de creşterea influenţei ruse asupra Petrom, în condiţiile în care OMV a înlăturat de la conducerea companiei directorul său român, Mariana Gheorghe, care a ocupat această funcţie vreme de 12 ani, înainte de finalizarea mandatului. OMV a anunţat înlocuirea sa cu Christina Verchere de la BP. Iar mandatul acesteia este limitat, pe un an, până când expira cel al Marianei Gheorghe.

Cum ar fi afectaţi ruşii de proiectul din Marea Neagră

Întrebarea crucială care se pune este legată de viitorul exploatărilor resurselor de gaze din Marea Neagră. OMV Petrom are concesionat, împreună cu firma americană ExxonMobil, perimetrul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, unde, după investiţii de 1,5 miliarde de dolari, s-au descoperit rezerve potenţiale de gaze de circa 64 de miliarde de metri cubi. O decizie finală legată de exploatarea comercială a zăcămintelor din Marea Neagră ar urma să fie luată în a doua parte a acestui an. Întrebarea este: va accepta în final OMV să demareze un proiect care, odată ajuns la maturitate, va afecta interesele partenerului său strategic, Gazprom? Nu putem şti încă, iar singurul aspect liniştitor pentru România este faptul că liderul consorţiului şi operator este compania americană, nu OMV Petrom.

Gazul din Marea Neagră este prea mult pentru România, mai ales că, pe lângă cele 64 de miliarde de metri cubi din Neptun Deep, vorbim şi despre cele până la 20 de miliarde de metri cubi pe care americanii de la Carlyle, cel mai mare fond de private equity din lume, le-ar putea aduce din Marea Neagră, din cele două blocuri concesionate de ei, pe uscat. Iar în acest ultim caz, conducta care ar urma să aducă gazul de la ţărm se va “înţepa” direct în conducta de tranzit Isaccea-Negru Vodă, deci gazul va ajunge în toată această zonă dominată de Gazprom. Nu doar în România, care, din cauza producţiei interne, este una dintre ţările europene cel mai puţin dependente de Gazprom, ci în zona în care este România, în ţări unde gazul rusesc este dominant în consum.

Or, Gazprom doreşte exact contrariul, şi anume să crească livrările de gaz rusesc în Europa. Directorul general adjunct de la Gazprom, Alexander Medvedev, a declarat că în acest an grupul controlat de statul rus intenţionează să exporte spre Europa cel puţin 180 de miliarde metri cubi de gaze naturale. Un astfel de volum ar fi al doilea cel mai mare din istoria companiei, după cel record de peste 190 de miliarde metri cubi, preconizat pentru 2017. ‘Desigur, este vorba de afaceri, nu de sport. Cu toate acestea, este vorba de o nouă etapă în istoria companiei’, a spus Medvedev.

Aşadar, dacă cei de la OMV ar accepta în final să meargă împreună cu Exxon mai departe în proiectul Neptun Deep, această decizie ar fi exact ce nu şi-ar dori partenerul lor tradiţional, Gazprom. Întrebarea de 100 de puncte este: cât de determinaţi vor fi cei de la OMV să implice Petrom (şi cât va putea compania românească, condusă şi de un director strain să meargă pe acest drum) într-un proiect de care depinde viitorul energetic al României şi poate chiar al zonei, dar care loveşte puternic în interesele Gazprom scrie economica.net

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *