Boala care ucide cei mai mulţi români. Trei afecţiuni ale lumii moderne care ne scad speranţa de viaţă

oameni strada

Viaţa stresantă, mâncarea multă şi nesănătoasă şi incapacitatea oamenilor de a-şi construi relaţii trainice atât cu propria persoană, cât şi cu cei din jur, fac ca obezitatea, bolile cardiovasculare şi depresia să fie cele mai frecvente boli ale lumii secolului XXI. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România ocupă primul loc în topul Uniunii Europene în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de afecţiunile cardiovasculare, în timp ce peste 21% dintre români sunt obezi, după cum reiese dintr-un studiu realizat de Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii. În ceea ce priveşte depresia, numărul persoanelor care vor suferi de această boală va creşte în următorii ani, fapt datorat, conform specialiştilor, dezvoltării acestei afecţiuni în cazul copiilor şi adolescenţilor. Aceste afecţiuni pot fi evitate prin construirea unui regim de viaţă sănătos, bazat pe o alimentaţie corectă, pe relaţii interumane solide, sport şi relaxare.

Fiecare dintre aceste afecţiuni creează diverse probleme şi complicaţii. Dacă obezitatea afectează întregul corp, prin faptul că grăsimea are capacitatea de a se infiltra în toate organele, depresia afectează psihicul şi, în consecinţă, aceasta poate, de asemenea, conduce la comportamente nesănătoase, care pot afecta funcţionarea corectă a organismului.

Bolile cardiovasculare apar ca o consecinţă a primelor două, dar şi a efectelor pe care acestea le generează. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România este prima în clasamentul mortalităţii prin boli cardiovasculare din Uniunea Europeană, 60% din decesele înregistrate sunt provocate de de acestea, cu 12% mai mult decât media europeană.

Obezitatea

Obezitatea este una dintre cele mai grave probleme de sănătate ale secolului XXI, care este din ce în ce mai frecventă şi în România. 52.868 de cazuri noi de obezitate au fost înregistrate în anul 2014 la medicii de familie din ţara noastră, conform datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii. Studiul „Obezitatea în România” – ORO, din vara anului 2014, arată că 21,3% dintre românii de peste 18 ani suferă de obezitate. Potrivit acestui studiu, rata obezităţii creşte o dată cu vârsta, astfel că în timp ce la adulţii de până în 39 de ani obezitatea este prezentă la 9,9% dintre aceştia, procentul creşte la 30,1% la grupa de vârstă 40-59 ani şi ajunge la 41,6% la persoanele peste 60 ani. Potrivit aceluiaşi studiu, obezitatea afectează 23% dintre bărbaţi, faţă de 20.3% dintre femei.

„Obezitatea reprezintă o condiţie cronică caracterizată prin tezaurizarea în exces de masă adipoasă, care poate afecta starea de sănătate. În ultimele decenii a devenit o problemă majoră de sănătate publică în lume, cu o prevalenţă în continuă creştere la toate vârstele şi la ambele sexe”, a explicat pentru gândul Nicoleta Dumitru, medic în cadrul Institutului Naţional de Endocrinologie C.I. Parhon.

Specialiştii arată că nu ceea ce mâncăm provoacă apariţia excesului de grăsime, ci cantitatea de mâncare asociată cu sedentarismul şi stresul provoacă acest lucru.

„Din punctul meu de vedere este consumul mult prea mare de alimente, deci o cantitate mare de mâncare, în raport cu sedentarismul care a ajuns să atingă nişte cote alarmante. Noi suntem proiectaţi de natură să ne mişcăm foarte mult şi mâncarea să fie puţină şi trăim în condiţii improprii faţă de cum am fost proiectaţi, adică ne mişcăm foarte puţin şi mâncăm foarte mult”, a declarat pentru gândul Mihaela Bilic, medic primar Diabet şi Boli de Nutriţie.

De asemenea, medicul susţine că incapacitatea noastră de a ne controla atunci când vine vorba de mâncare apare şi din cauza vieţii stresante şi a presiunii care este pusă pe noi în fiecare zi. Stresul afectează psihicul uman şi pentru că nici creierul, nici organismul nu reuşesc să combată acest stres, ne folosim de mâncare. Astfel, în ziua de astăzi, mâncarea a devenit „o metodă anestezic”, după cum o cataloghează medicul.

„Societatea noastră este bolnavă şi kilogramele în plus sunt o boală a sufletului pentru că, din păcate, în ultimii ani, din ce în ce mai puţină atenţie este acordată stării noastre de bine şi satisfacerii emoţionale şi liniştii. Este răspunsul la stresul în care trăim şi în momentul în care ne este greu nu putem să ne plângem, însă apelăm la mâncare ca să putem continua”, explică Mihaela Bilic.

Efectele obezităţii: diabet, boli cardiovasculare

Indiferent de vârstă sau sex, obezitatea afectează întreg organismul uman, din cauza faptului că grăsimea se depune pe toate organele, influenţând funcţionarea lor. „În momentul în care sunt kilograme multe în plus, această grăsime sufocă din interior organismul şi afectează organele, schimbă metabolismul, schimbă sinteza de hormoni. Organismul este invadat de grăsime şi toate organele suferă. Nicio altă boală nu atinge toate organele aşa cum o face grăsimea”, explică medicul Mihaela Bilic.

Potrivit Institutului Naţional de Endocrinologie, obezitatea este asociată cu o serie de alte probleme care afectează starea generala de sănătate şi cresc semnificativ riscul de deces. În cele mai multe dintre cazuri, obezitatea conduce la apariţia diabetului zaharat de tipul 2, dislipidemiei, adică creşterii şi scăderii constante a nivelului de colesterol din sânge, bolilor cardiovasculare, precum şi a unei serii de complicaţii digestive, pulmonare, renale, ale oaselor şi articulaţiilor şi chiar care ţin de reproducere.

Lupta împotriva obezităţii: mai puţină mâncare şi mai multă mişcare

Cum ne putem feri de obezitate şi de complicaţiile pe care le generează ea? Medicii recomandă, în primul rând, abordarea unui stil de viaţă sănătos în care să ştim să ne raportăm la mâncare, nu neapărat prin prisma originii ei, ci prin cantitatea pe care o consumăm. De asemenea, este important să ne mişcăm cât mai mult, mai ales în timpul liber când avem tendinţa să fim extrem de sedentari.

„Menţinerea unui stil de viaţă sănătos poate preveni apariţia excesului ponderal şi a obezităţii. Astfel, este indicată o dietă echilibrată, cu un aport adecvat de calorii pentru vârstă şi sex. Se preferă fructele, legumele proaspete, cerealele integrale, carnea slabă, laptele şi produsele lactate degresate. Se limitează consumul de grăsimi de origine animală, consumul de carne roşie şi a dulciurilor concentrate. Se indică activitate fizică cu evitarea sedentarismului în timpul liber”, explică medicul Nicoleta Dumitru de la Institutul Parhon.

Atunci când în cazul unei persoane obezitatea atinge cote care nu mai pot fi controlate prin reducerea cantităţii de mâncare şi prin practicarea sportului, pacienţii sunt obligaţi să apeleze lachirurgia bariatrică. Aceasta presupune micşorarea stomacului şi modificarea modului de funcţionare a intestinelor, astfel încât corpul să nu mai fie capabil să absoarbă atât de mulţi nutrienţi. „Este o metodă dramatică, dar ca orice problemă pe viaţă şi pe moarte, decât să mori, mai bine să ţi se neutralizeze tubul digestiv ca să nu mai poţi să te îngraşi”, este părerea Mihaelei Bilic despre această operaţie.

Medicul susţine că această situaţie poate fi evitată dacă fiecare dintre noi învaţă să mănânce doar atunci când organismul o cere. Este important să evităm să mâncăm pe fond de stres şi, de asemenea, este o greşeală să eliminăm din dieta noastră anumite alimente. „Nimic din ce mâncăm nu este nesănătos dacă mâncăm cu moderaţie. Deci, nu alimentele ne fac să ne îngrăşăm, ci cantitatea în care le consumăm. Şi, în momentul în care mâncăm, dacă noi nu mâncăm de foame, ci mâncăm emoţional, mâncatul emoţional nu are limite”, explică Mihaela Bilic.

Bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare ocupă primul loc în lume în ceea ce priveşte cauzele de deces. Aceste tipuri de afecţiuni sunt din ce în ce mai prezente şi în cazul românilor. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România este prima în clasamentul mortalităţii prin boli cardiovasculare din Uniunea Europeană. Potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii, în 2014, la medicii de familie au fost semnalate 1.564.882 de cazuri noi de diverse afecţiuni cardiovasculare.

Cele mai frecvente cauze din viaţa de zi cu zi care favorizează apariţia acestor boli sunt, potrivit datelor Institutului pentru Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu: fumatul, o alimentaţie necorespunzătoare – bogată în grăsimi saturate – care duc la creşterea colesterolului şi a trigliceridelor, sedentarismul, obezitatea, alcoolul, precum şi factori psihosociali precum stresul profesional sau personal, stres financiar, depresia, lipsa suportului social.

Astfel, stilul de viaţă şi alimentaţia sunt factorii care influenţează apariţia celor mai frecvente afecţiuni cardiovasculare din ziua de astăzi. Hipertensiunea arterială, cea mai des întâlnită boală cardiovasculară, este influenţată de obezitate, consum de alcool în cantităţi mari, consum crescut de sare, sedentarism şi stres. Aceşti factori, o dată intersectaţi, conduc la mărirea riscului de infarct miocardic. De partea cealaltă, stresul, consumul excesiv de cafea sau energizante şi oboseala se traduc prin aritmii cardiace.

  Un afacerist aflat în vizorul DNA s-a spânzurat în sediul firmei lui

Georgiana Olaru, medic rezident în cadrul Institutului C.C. Iliescu, susţine că în cele mai multe dintre cazuri bolile cardiovasculare afectează populaţia de peste 65 ani. Totuşi, datele recente arată creşterea incidenţei acestor afecţiuni şi în rândul tinerilor. O primă cauză este adaptarea forţată a stilului de viaţă la cerinţele şi tendinţele societăţii. Tinerii încep să fumeze la vârste foarte fragede şi sunt din ce în ce mai stresaţi, ceea ce creşte riscul acestora de a suferi un infarct miocardic. De asemenea, consumul de droguri este, potrivit specialistului, o cauză a aritmiilor cardiace în rândul tinerilor. Stilul de viaţă nesănătos duce la obezitate, iar aceasta din urmă  creează la rândul ei un mediu propice pentru dezvoltarea diverselor afecţiuni cardiovasculare chiar de la o vârstă mică.

În ceea ce priveşte prevenirea apariţiei afecţiunilor cardiovasculare, medicii arată că sintagma „un stil de viaţă sănătos” se aplică şi în acest caz. Astfel, activitatea fizică regulată joacă un rol foarte important, specialiştii amintind de despre importanţa celor 30 de minute de mişcare zilnică. De asemenea, trebuie să evităm excesele alimentare. În cazul fumătorilor, aceştia sunt sfătuiţi să renunţe la acest obicei, dat fiind faptul că tutunul este asociat nu doar bolilor cardiovasculare, ci majorităţii afecţiunilor grave.

„Îndemnul pentru un stil de viaţă sănătos şi pentru corecţia precoce a factorilor de risc este adresat întregii populaţii, indiferent de vârsta şi sex pentru a putea reduce frecvenţa şi efectele acestor afecţiuni”, explică medicul Georgiana Olaru.

Depresia

Depresia afectează, în prezent, 5% din populaţia lumii, adică aproximativ 350 de milioane de persoane. Depresia este tot mai prezentă şi în cazul românilor. În 2014, 40.852 de cazuri de depresie au fost înregistrate la medicii de familie, potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii. Creşterea numărului de persoane care dezvoltă această afecţiune este pusă de psihoterapeuţi şi pe seama faptului că depresia câştigă teren în rândul copiilor şi adolescenţilor până în 16 ani.

„Referitor la populaţia din România, numărul de cazuri este în creştere şi va creşte în continuare. De ce? Pentru că, pe lângă pătura cea mai afectată din punct de vedere statistic (16-45 ani), creşte foarte tare numărul copiilor şi adolescenţilor. Ceea ce înseamnă că intervalul se lărgeşte şi creşte rapid numărul copiilor care se vor naşte într-o familie în care cel puţin unul dintre părinţi este afectat”, explică psihoterapeutul Andreea Perşunaru.

Potrivit specialiştilor, depresia este, din punct de vedere clinic, o tulburare care se manifestă prin diferite simptome. Între acestea se numără starea de tristeţe, pierderea speranţei şi a plăcerii de a desfăşura activităţile obişnuite, sentimente de vinovăie, de inutilitate, dificultăţi de concentrare, dar şi greutatea de a lua decizii şi de a acţiona în favoarea lor. Starea constantă de iritabilitate este un alt semnal al dezvoltării unei afecţiuni depresive.

De asemenea, de foarte multe ori depresia nu apare singură, ci apare însoţită de anxietate, de exemplu. Atunci tabloul poate include îngrijorarea specifică anxietăţii şi chiar şi atacuri de panică, după cum susţine psihoterapeutul Andreea Perşunaru.

„Somnul şi comportamentul alimentar sunt foarte afectate în depresie – apar insomnia sau greutatea la trezire, apar scăderea sau creşterea în greutate, apoi alte probleme de sănătate asociate acestora. De fapt, acesta este şi un pericol foarte mare al depresiei – faptul că de la un punct sănătatea pacientului începe să fie foarte afectată şi se ratează cauza de debut”, a explicat pentru gândul Andreea Perşunaru.

Cel mai important aspect în cazul depresiei este identificarea corectă a stadiului în care se află pacientul depresiv. Foarte important este ca persoana respectivă să apeleze la tratament specializat. „Există mai multe tipuri de depresie şi pentru un tratament eficient, avem nevoie de un diagnostic corect, ca de altfel în orice boală. Asta înseamnă pentru pacient că este nevoie să meargă la un specialist pentru a primi informaţiile corecte despre ce tip de depresie are şi care sunt paşii înspre vindecare. Încerc să punctez aici că medicul de familie, un prieten cu ceva cunoştinţe medicale, un preot, un confident, un homeopat nu poate să pună acest diagnostic, ci doar un psiholog clinician sau un medic psihiatru”, a declarat psihoterapeutul Andreea Perşunaru.

Specialistul afirmă că în societatea de astăzi depresia apare, cel mai adesea, ca urmare a nivelului ridicat de nesiguranţă, izolării şi lipsei de informaţie. Nesiguranţa, fie ea financiară, familială sau de orice altă natură, este legată de apariţia depresiei pentru că este un mare factor de stres şi zona în care acţionează cel mai puternic este în luarea de decizii: nu ne mai simţim bine într-o relaţie, dar ne este teamă să renunţăm la acea relaţie din cauză că nu vedem un viitor în afara ei.

Izolarea, este, după cum susţine Andreea Perşunaru, cea mai periculoasă: „Al doilea factor, izolarea, mi se pare cel mai periculos. Periculos prin faptul că apare din ce în ce mai devreme şi de multe ori este încurajată de contextul social, de familie sau de şcoală. Exemplul cel mai grav cred că este cel al izolării dintre părinte şi copil. Părintele este atât de ocupat cu ce are de făcut, încât petrece prea puţin timp cu copilul. Acesta nu va dezvolta o relaţie sănătoasă de ataşament, aşa încât şansele să dezvolte alte relaţii sănătoase scade considerabil”

Lipsa de informaţie poate părea un paradox în ziua de astăzi. Specialiştii reclamă în acest caz faptul că oamenii evită să meargă la medic, căutând tot felul de remedii pe internet sau în alte surse. Acest lucru nu este indicat în cazul depresiei pentru că, de exemplu, un tratament greşit poate agrava problema în loc să o amelioreze sau chiar să o vindece.

„Remediile diferă în funcţie de tipul depresiei. Ce mi se pare esenţial de punctat aici este că, deşi prevalenţa este foarte mare, această boală nu doar că se tratează, ci chiar se vindecă. Remediile includ în primul rand psihoterapie, dar pentru anumite tipuri de depresie şi tratament medicamentos. Cum spuneam mai sus, remediul poate să fie oricât de bun, însa dacă diagnosticul nu este corect atunci el poate să fie chiar un pericol”, a explicat Andreea Perşunaru.

Să avem grijă de corp, dar şi de suflet

Depresia poate fi evitată dacă fiecare dintre noi îşi dezvoltă din timp un comportament echilibrat, să construim relaţii sănătoase, în primul rând cu noi înşine şi să nu ne fie teamă să apelăm la specialişti atunci când simţim că pierdem controlul:

Pentru a evita depresia ar fi bine să cultivăm câteva comportamente şi credinţe de foarte devreme. La nivel de comportamente – grija de corp (hrană, somn, sport) şi suflet. La nivel de credinţe – în primul rând, faptul că nu suntem singuri şi apoi că libertatea este un dar minunat şi că putem alege ce să facem cu vieţile noastre, ceea ce este nepreţuit. În primul rând, cred că ar fi de ajutor să ne oprim puţin din tot ceea ce facem şi să stăm doar să observam în ce punct suntem în viaţa noastră. Apoi să ne punem câteva întrebări despre ce ne dorim şi ce facem în acest sens, apoi să ne întrebăm cine ne însoţeşte pe acest drum şi cum cultivăm aceste relaţii”, susţine psihoterapeutul.

Andreea Perşunaru dă un exemplu folosindu-se de relaţia dintre părinţi şi copii şi arată cum chiar părinţii îşi cresc copiii într-un fel care creşte riscul de depresie. Copiii din ziua de astăzi aud tot mai rar că fac lucruri bune şi în cele mai multe dintre cazuri sunt certaţi pentru ceea ce fac. „Copilul nu găseşte contexte în care sunt încurajate apropierea, creativitatea. Aş spune că aceste convingeri ale părinţilor şi aparţinătorilor trebuie ajustate pentru a nu creşte copii cu risc de depresie”, consideră psihoterapeutul.

Odihna, hrana sănătoasă, contactul cu natura şi apropierea de zona spirituală ne pot ajuta, în opinia Andreei Perşunaru, să reducem riscul dezvoltării unei astfel de afecţiuni, care ne afectează atât psihic, cât şi fizic.

 

 

 

 

Sursa: www.gandul.info

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Îți dorești un prieten pe viață?
Adoptă un cățel
Click aici
Îți dorești un prieten?
Adoptă un cățel
Click aici