Alex Olteanu şi Cristian Răducanu sunt doi dintre tinerii care au fost în clubul Colectiv pe 30 octombrie 2015. Ei fac parte din grupul celor 11 răniţi care încă primesc îngrijiri medicale în străinătate. Grav răniţi în urma incendiului, cei doi au povestit, într-un interviu acordat postului de televiziune BBC, prin ce au trecut în noaptea care le-a schimbat viaţa pentru totdeauna.
Mărturiile celor doi sunt cutremurătoare. După ce au fost în comă profundă într-un spital din Newcastle, tinerii au învăţat să o ia de la zero. Au învăţat să mănânce, au învăţat să meargă la toaletă, au învăţat să se spele. Iar cei care i-au sprijinit şi care le-au fost alături în aceste aproape patru luni au fost medicii englezi, pe care îi consideră o a doua familie.
„M-am uitat la tavan şi am văzut că în doar câteva secunde a luat foc. Oamenii din spate se împingeau iar cei care erau în faţă pur şi simplu s-au prăbuşit, iar ceilalţi cădeau peste ei. Erau efectiv unii peste alţii”, a povestit Cristian Răducanu în interviul acordat celor de la BBC.
Spune că cea mai cuplită imagine pe care o are şi acum în minte e faptul că se zbătea să iasă din club şi că, pentru a se elibera, a fost nevoit să calce pe alţii. „E cel mai tragic moment”, a spus tânărul.
„Medicii de aici ne-au învăţat să mâncăm, să ne spălăm şi să mergem la toaletă”
E bandajat pe frunte, însă cicatricile lui nu sunt la fel de adânci ca cele pe care focul mistuitor din Colectiv i le-a lăsat pe faţă şi pe mâini lui Alex Olteanu. Starea lui a fost şi mai gravă, după cum le-a povestit reporterilor BBC chiar el.
„Când am ajuns în spital, m-au pus într-un scaun cu rotile şi m-au dus într-un salon. De atunci nu-mi aduc aminte absolut nimic. Pur şi simplu, m-am trezit în Anglia. Simt că o parte din medicii aici sunt ca o a doua familie pentru mine. Ne-au învăţat să facem lucruri simple. Ne-au învăţat să mâncăm, să ne spălăm, să mergem la toaletă. Îi apreciez enorm pentru ceea ce au făcut pentru noi”, a explicat tânărul.
În total, 12 răniţi mai sunt spitalizaţi, 11 fiind în trăinătate. Un altul este în Capitală, la Spitalul de Urgenţă Floreasca, prognosticul în ceea ce-l priveşte fiind unul rezervat. 63 de persoane au murit în urma tragediei de la Colectiv.
Tragedia de la Colectiv, suma mai multor nereguli
Tragedia din Colectiv este suma mai multor nereguli, potrivit unor rapoarte recente care au intrat în posesia Parchetului General. Locaţia avea doar o cale de acces, nu era prevăzută cu un sistem alternativ de iluminare, iar Primăria Sectorului 4, care ar fi trebuit să verifice Fabrica Pionierul, nu a făcut-o deloc în ultimii cinci ani, cu toate că avea această obligaţie.
În ultimii cinci ani, Primăria Sectorului 4 nu a efectuat niciun fel de verificări în clubul Colectiv, cu toate că destinaţia spaţiului a fost schimbată, fiind executate lucrări de amenajare fără autorizaţii.
Aşa se arată într-un raport făcut la cererea procurorilor de la Parchetul General, care anchetează cea mai mare tragedie din România ultimilor 25 de ani. Şi alte nereguli sunt scoase la iveală de procurori, care susţin că în Colectiv nu erau suficiente căi de acces, ei arătând, totodată, că a existat un mare dezinteres inclusiv din partea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, care nu cunoştea incinta, deşi asta intra în atribuţiile instituţiei.
Nu s-a făcut înspecţie în Colectiv de mai bine de cinci ani
Concret, raportul tehnic al experţilor Parchetului de pe lângă Curtea Supremă subliniază că existau nereguli în ceea ce priveşte construcţia, în speţă Fabrica Pionierul. Documentul arată că nu au fost identificate „dovezi că s-ar fi desfăşurat activităţi de inspecţie, control, îndrumare, pe parcursul ultimilor cinci ani”, interval în care în acel spaţiu s-au derulat activităţi similare, potrivit Mediafax.
Raportul arată că în cinci ani, în fabrica Pionierul, respectiv în clubul Colectiv, au fost nu mai puţin de trei chiriaşi, care au desfăşurat exact aceeaşi activitate ca patronii clubului în care s-a produs incendiul din 30 octombrie 2015.
Cu toate acestea, din raportul tehnic reiese că în incinta fabricii Pionierul există lucrări de construire şi amenajare care nu îndeplinesc cerinţele legale, cea mai mare parte dintre acestea necesitând o autorizaţie de construcţie. „O parte dintre lucrări nu îndeplinesc cerinţele impuse de normele în viitoare, în special în cazul în care este necesară o evacuare rapidă a utilizatorilor din spaţiul aferent”, se mai arată în document.
Erau necesare cel puţin două căi de acces
Potrivit aceluiaşi document, ar fi fost nevoie de cel puţin două căi de acces. Însă, conform experţilor, fapt confirmat şi de martorii din dosar, în cazul clubului Colectiv doar una dintre acestea a fost utilizabilă, „cea către clubul Salsa fiind blocată pe interior şi inutilizabilă, iar a doua, către curte, avea uşi neconforme, una dintre acestea fiind blocată, fără bară antipanică, ceea ce a influenţat negativ evacuarea persoanelor”.
Printre neregulile semnalate de experţi se mai numără geamurile din club, de alt tip decât cel „securit” la uşile de acces, precum şi modul în care a fost amplasat containerul cu uşi, fără bară de panică, se mai arată în raport. Specialiştii care au întocmit documentul au mai arătat şi că oamenii ar fi avut o şansă să scape din incinta clubului dacă între hala în care s-a desfăşurat concertul şi containerul de la ieşire nu ar fi fost o treaptă înaltă de şapte centimetri.
Un sistem alternativ de iluminat ar fi salvat vieţi
În privinţa materialelor folosite pentru renovarea clubului Colectiv, specialiştii precizează că a fost folosit un burete care are în componenţa sa şi spumă poliuretanică.
„Pentru spuma poliuretanică expertiza reţine că producătorul emite o fişă de securitate mai amplă, dar nu defineşte restricţiile de utilizare, recomandările privind utilizarea şi restricţiile sau interacţiunea cu materialele care se utilizează ca şi adeziv. Expertiza reţine că în conformitate cu fişa de securitate, acest produs este combustibil, emană căldură intensă, emană fum gros şi toxic la ardere, prin încălzire se descompune în componente inflamabile. Acesta degajă în incendiu substanţe deosebit de periculoase şi trebuie ţinut departe de chibrit, ţigară, foc deschis sau încălzitor puternic”, se arată în expertiza tehnico-judiciară.
În plus, experţii aduc în discuţie şi lipsa iluminatului de siguranţă, astfel că atât în club, cât şi în container a fost întuneric. În opinia specialiştilor, mai multe vieţi ar fi fost salvate dacă ar fi existat un sistem alternativ de iluminat.
Ce se întâmpla cu ancheta penală
În urma tragediei, Parchetul Capitalei a deschis un dosar penal care a fost preluat de Parchetul General. Cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Costin Mincu şi Paul Gancea – sunt, în prezent, în arest la domiciliu, în timp ce patronii firmei de artificii, Daniela Ioana Niţă şi Cristian Mihai Niţă, precum şi artificierul Viorel Zaharia sunt plasaţi în arest la domiciliu. Cei doi pompieri, George Matei şi Antonina Radu, acuzaţi că au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa normelor PSI, sunt în arest preventiv.
Piedone, urmărit penal de procurorii DNA
Şi fostul primar al Primăriei Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone (foto), a ajuns în atenţia procurorilor anticorupţie, care au deschis un dosar penal pe numele acestuia. Alte două funcţionare din cadrul instituţiei sunt, de asemenea, vizate de anchetă. Concret, Piedone este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru clubul Colectiv, dar şi de fals intelectual.
Mai exact, el este acuzat că în perioada 12 noiembrie 2014 – 30 ianuarie 2015, Piedone şi-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind apărarea împotriva incendiilor, prin aceea că a emis un acord şi o autorizaţie de funcţionare necesare desfăşurării activităţii de către o societate comercială (alta decât SC Colectiv Club SRL).
Pentru a autoriza funcţionarea acestei societăţi, el ar fi emis acordul şi autorizaţia de funcţionar, prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că firma respectivă îndeplinea cerinţele legale necesare avizării. Cele două funcţionare sunt acuzate că l-ar fi sprijinit pe primar în emiterea celor două acte administrative, prin întocmirea, respectiv avizarea documentelor.
Sursa: www.adevarul.ro