Olandezii Martin şi Elaine Engbrenghof şi-au cumpărat în urmă cu 18 ani o casă de vacanţă în România, la Richiş, în judeţul Sibiu. S-au îndrăgostit atât de mult de aceste locuri, încât şi-au vândut locuinţa din Olanda şi s-au mutat definitiv în acest sat pitoresc din Transilvania.
Chiar la intrare, Elaine, soţia lui, a amenajat un mic muzeu cu obiecte tradiţionale româneşti şi săseşti, pot fi apoi văzute ciubărul din lemn, atracţia tuturor vizitatorilor care le trec pragul, bucătăria de vară, camera de oaspeţi renovată în cel mai pur stil săsesc şi casa propriu-zisă, ea însăşi o poveste, scrisă cu mare atenţie la detalii şi la tot ce înseamnă tradiţie. În living, masa e făcută dintr-o uşă veche de lemn, mobilierul din casă e tot vechi, restaurat, la fel şi ferestrele de lemn, iar pe pereţi sunt prinse ţesături româneşti şi săseşti. În ultima încăpere stă la loc de cinste un război vechi de mai bine de 100 de ani. Locul pare rupt din cărţile de poveşti cu bunici frumoşi, iar Martin şi Elaine, ambii în vârstă de 65 de ani, spun că au găsit aici, la Richiş, cel mai frumos „acasă“.
Foşti asistenţi medicali, acum pensionari, soţii Engbrenghof au ajuns prima oară în România imediat după Revoluţie, cu ajutoare. Apoi au continuat să vină, să descopere locuri şi oameni şi le-a placut din ce în ce mai mult. La Richiş au ajuns prima dată în 1993, în casa de vacanţă a unor prieteni, şi a fost dragoste la prima vedere. Aşa că, după alte câteva concedii petrecute aici, în care şi-au făcut numeroşi prieteni, pasul următor a venit firesc: s-au hotărât să-şi cumpere aici o casă de vacanţă. În urmă cu 18 ani, au cumpărat, cu 12.500 de mărci germane, casa unor saşi plecaţi în Germania şi aşa a început povestea. Elaine îşi aminteşte amuzată că ea a fost mult mai hotărâtă decât soţul ei în a cumpăra o casă în România.
La început, au venit la Richiş în fiecare an, în vacanţe, şi au început pas cu pas să restaureze locuinţa, fără să poată face însă mare lucru în cele câteva săptămâni pe an petrecute în România. Acum câţiva ani, au decis să facă o renovare completă, în care au păstrat tot ce se putea de la ferestrele de lemn la mobilierul vechi, lada de zestre, ţesături şi sticlărie. „Când am cumpărat casa, cea mai mare parte a mobilei era aici. Foştii proprietari au lăsat atâtea lucruri în urmă, de la textile la pahare şi farfurii. O parte din mobila aflată acum în casă era aici, o parte am cumpărat-o, şi am restaurat-o. În casă erau 12 dulapuri pe care le-am curăţat, iar acum arată atât de frumos. Avem obloane şi ferestre vechi de lemn, toate restaurate. Doar uşa de la intrare este nouă. Am vrut să păstrăm casa aşa, cu toate lucrurile astea vechi care au atât de mult farmec“, povesteşte Martin. Elaine îşi aminteşte, zâmbind, cum şi-a regăsit casa, venind în vizită din Germania, fiul fostului proprietar: „Acum doi ani a fost aici şi vorbeam despre faptul că au lăsat tot când au plecat, nu au luat nimic cu ei în Germania, decât strictul necesar. A văzut mai multe pahare frumoase şi a spus cu regret: «O, astea au fost cadoul meu de nuntă, nu le-am putut lua cu mine când am plecat», aşa că, impresionată de tristeţea lui, i-am dat câteva pahare şi a fost foarte fericit“, povesteşte Elaine.
sursa: adevarul.ro;