La nivelul Capitalei şi a celorlalte şapte mari regiuni de dezvoltare ale ţării, preţurile solicitate pentru apartamentele scoase la vânzare au cunoscut o evoluţie ascendentă în ultimul an.
Cu trei excepţii, locuinţele s-au scumpit în majoritatea oraşelor analizate. Cele mai semnificative rate anuale de creştere, de peste 10%, au fost consemnate în Cluj-Napoca, Timişoara şi Suceava, în vreme ce ieftiniri au avut loc doar în Sibiu, Reşiţa şi Focşani.
Clasamentul naţional al celor mai scumpe apartamente este condus de Cluj-Napoca, Bucureşti, Timişoara şi Constanţa, la polul opus regăsindu-se oraşe precum Reşiţa, Târgovişte, Zalău şi Satu Mare.
“În 2015, tonul în rezidenţial a fost dat din Ardeal şi Banat. După ce a fost devansată de Cluj-Napoca, Capitala se situează anul acesta pe locul al doilea în clasamentul oraşelor cu cele mai scumpe apartamente, o premieră în România. Bucureştiul nu conduce nici topul celor mai mari creşteri de preţ, fiind depăşit de Cluj-Napoca şi Timişoara”, a declarat directorul general imobiliare.ro, Adrian Erimescu.
În Bucureşti, cu o valoare de 1.094 de euro pe metru pătrat la finele anului 2015, preţul mediu solicitat de proprietari este cu 4,9% mai ridicat decât în perioada similară a anului trecut, când ajungea la 1.043. De asemenea, Capitala se numără printre oraşele cu cele mai mici scumpiri consemnate în 2015. Faţă de momentul de apogeu al preţurilor din Capitală, atins în martie 2008, când un apartament costa, în medie, 2.264 de euro pe metru pătrat, valoarea actuală este cu 51,7% mai mică.
Potrivit Indicelui imobiliare.ro, apartamentele vechi din Capitală costau, la finele lunii noiembrie, 1.033 de euro pe metru pătrat, în creştere cu 2,8% faţă de perioada similară a anului trecut. Unităţile locative nou-construite, pe de altă parte, se situau la o medie de 1.142 de euro pe metru pătrat, după un avans anual de 0,6%.
Din punctul de vedere al structurii cererii, apartamentele cu trei camere au devenit cele mai populare, detronându-le pe cele cu două camere. Astfel, o pondere de 38% dintre potenţialii cumpărători s-au arătat interesaţi de locuinţe tricamerale (faţă de 35% anul trecut), în vreme ce 36% dintre clienţi ar fi optat pentru o unitate locativă bicamerală (faţă de 39% în 2014). Cererea pentru garsoniere şi apartamente cu patru camere s-a menţinut la proporţii aproximativ egale, respectiv 13%, la fel ca anul trecut.
Raportat la preţ, cei mai mulţi bucureşteni (29%) s-au arătat interesaţi de apartamente cuprinse între 40.000 şi 60.000 de euro, în uşoară scădere faţă de anul trecut (de la 30%).
Pe de altă parte, ponderea căutărilor pe segmentul 60.000-80.000 de euro a crescut de la 20% în 2014 la 22% anul acesta, în vreme ce pentru o locuinţă mai ieftină de 40.000 de euro ar opta 16% dintre cumpărători (faţă de 18% anul trecut). Un preţ de 80.000-100.000 de euro ar fi dispuşi să plătească 11% dintre vizitatorii imobiliare.ro, în scădere de la 12%. Cererea pentru apartamente mai scumpe de 100.000 de euro a crescut uşor, de la 20% în 2014, la 22% în 2015.
În ceea ce priveşte volumul ofertei, în regiunea Bucureşti-Ilfov au fost scoase la vânzare, în perioada ianuarie-noiembrie 2015, un număr de 35.338 de apartamente (proprietăţi unice), în scădere cu 12% faţă de perioada similară a anului trecut, când pe piaţă erau disponibile 40.095 de imobile.
Pe piaţa închirierilor, preţurile medii solicitate de particulari în trimestrul al patrulea al anului ajung la 220 de euro pe lună pentru o garsonieră, la 300 de euro pe lună pentru un apartament cu două camere, la 350 de euro pe lună pentru o locuinţă tricamerală şi la 550 de euro pe lună pentru una cu patru camere sau mai mult.
Cele mai mari scumpiri în Bucureşti au avut loc în zona de centru-nord, respectiv în cartierele Kiseleff-Aviatorilor (14,5%) şi Herăstrău-Nordului (14,4%), acestea fiind urmate de Cotroceni (13%), inclus în perimetrul ultracentral. La polul opus, proprietarii din zona Parcului Carol (Cantemir-Mărăşeşti) şi-au redus pretenţiile cu 1,4% în decurs de 12 luni. Pe de altă parte, în 13 Septembrie-Panduri şi Băneasa au fost consemnate cele mai mici creşteri de preţ, de 3,3%, respectiv, 3,7%.
În regiunea nord-vest, din care fac parte judeţele Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare şi Sălaj, apartamentele au înregistrat creşteri consistente.
Cluj-Napoca se situează pe primul loc atât în clasamentul oraşelor cu cele mai scumpe apartamente, surclasând Capitala, cât şi în topul celor mai mari scumpiri consemnate la 12 luni. Pretenţiile vânzătorilor din oraşul de pe Someş s-au majorat cu 13,6% în ultimul an, de la 978 de euro pe metru pătrat util în 2014, la 1.111 euro pe metru pătrat în 2015.
Faţă de aprilie 2008, când a fost atins vârful preţurilor pe piaţa clujeană, respectiv o medie de 1.551 de euro pe metru pătrat, valoarea actuală este cu circa 28% mai mică. La sfârşitul lunii trecute, Indicele imobiliare.ro consemna o valoare medie de 1.156 de euro pe metru pătrat pentru apartamentele vechi, cu 14,9% mai mult decât în perioada similară din 2014.
Pe de altă parte, apartamentele noi costau 1.089 de euro pe metru pătrat, cu 8,9% mai mult decât la începutul iernii trecute.
În ceea ce priveşte împărţirea cererii pe tipuri de apartamente, cei mai mulţi clujeni (46%, în creştere de la 43% anul trecut) sunt interesaţi de achiziţia unei locuinţe cu două camere. Pe locul al doilea în topul preferinţelor se situează unităţile locative tricamerale, cu o pondere de 28% din total (faţă de 31% în 2014), urmate de garsoniere, cu 17% (la fel ca anul trecut), şi, în cele din urmă, de apartamentele cu patru camere, a căror cotă s-a menţinut la 9%.
În tandem cu tendinţa generală de scumpire a locuinţelor, în Cluj-Napoca poate fi observat şi un trend de creştere a puterii de cumpărare, după cum reiese din schimbările survenite în distribuţia cererii pe segmente de preţ. Astfel, 28% dintre potenţialii cumpărători sunt interesaţi de locuinţe de până la 40.000 de euro, în scădere de la 34% în urmă cu un an; 27% dintre clienţi ar dispune de un buget de 40.000-60.000 de euro (faţă de 33% în 2014), în vreme ce 25% dintre clienţi ar plăti între 60.000 şi 80.000 de euro (faţă de 19% în 2014). De o sumă de 80.000-100.000 de euro ar dispune 9% dintre clujeni (faţă de 6% anul trecut), în timp ce 11% ar putea depăşi pragul de 100.000 de euro (în creştere de la circa 8% anul trecut).
Ca volum, oferta de apartamente a scăzut în perioada ianuarie-noiembrie cu 16% faţă de anul precedent, de la 11.024 de anunţuri unice de vânzare în 2014, la 9.221 de proprietăţi în 2015.
Chiriile medii solicitate de proprietari se situau, în trimestrul al patrulea al anului, la 190 de euro pe lună pentru o garsonieră, 280 de euro pe lună pentru un apartament cu două camere, 350 de euro pe lună pentru trei camere şi 450 de euro pe lună pentru patru camere.
În regiunea centrală a ţării, din care fac parte judeţele Alba, Braşov, Harghita, Covasna, Sibiu şi Mureş, doar Sibiul se numără printre cele trei oraşe care au consemnat scăderi de preţ, în toate celelalte oraşe-reşedinţă analizate pretenţiile vânzătorilor s-au majorat în 2015.
În Alba Iulia, preţurile au crescut anul acesta cu 5,5%, de la 583 de euro pe metru pătrat util la 615 euro pe metru pătrat. În Braşov, apartamentele s-au scumpit, în medie, cu 6,5%, de la 821 de euro pe metru pătrat util în 2014, la 874 de euro pe metru pătrat util în 2015. Faţă de luna mai 2008, când a fost atins vârful preţurilor în Braşov, respectiv 1.475 de euro pe metru pătrat util, valoarea actuală este cu 40,7% mai mică.
După un declin anual de 2,7%, apartamentele din Sibiu costă acum 663 de euro pe metru pătrat util, faţă de 682 de euro pe metru pătrat în perioada similară a anului trecut. Aceasta este cea mai mare scădere de preţ consemnată la nivel naţional în 2015.
În regiunea nord-est, din care fac parte judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui, trei reşedinţe judeţene, Suceava, Bacău şi Piatra Neamţ sunt incluse în clasamentul celor mai mari scumpiri consemnate în ultimul an, în timp ce alte două, Botoşani şi Iaşi, se numără printre oraşele cu cele mai mici rate de creştere.
În Constanţa, apartamentele scoase la vânzare s-au scumpit cu 7,6% în decursul ultimelor 12 luni, de la 852 de euro pe metru pătrat util, la 917 euro pe metru pătrat. Valoarea actuală este cu circa 42% mai mică decât cea consemnată în momentul de vârf al pieţei locale (iunie 2008), respectiv 1.589 de euro pe metru pătrat.
La finele lunii trecute, un apartament vechi putea fi achiziţionat în oraşul de la malul mării cu o sumă medie de 903 euro pe metru pătrat util, cu 4,6% mai mult decât în urmă cu un an. Pe de altă parte, locuinţele din cadrul noilor ansambluri rezidenţiale costau 938 de euro pe metru pătrat, respectiv cu 6,2% peste media atinsă în urmă cu 12 luni.
În regiunea Sud-Muntenia, cele mai mari creşteri de preţ au avut loc în Piteşti (+7,9%, de la 681 de euro/mp la 735 de euro/mp) şi Ploieşti (+4,2%, de la
720 de euro pe metru pătrat util, la 750 de euro pe metru pătrat).
În Craiova, care face parte din regiunea Sud-Vest Oltenia, locuinţele s-au scumpit cu 8,7% în ultimul an, de la 735 de euro pe metru pătrat util în ultimul trimestru din 2014, la 799 de euro pe metru pătrat în prezent.
În vestul ţării, Aradul şi Timişoara se numără printre oraşele cu cele mai mari scumpiri consemnate în 2015. Arad, oraşul care anul trecut s-a situat pe primul loc în clasamentul celor mai mari ieftiniri, se numără în 2015 printre reşedinţele de judeţ cu cele mai importante creşteri de preţ. După un avans de 7,2%, apartamentele din oraş pot fi achiziţionate acum cu 536 de euro pe metru pătrat util, faţă de 500 de euro pe metru pătrat în urmă cu un an.
Timişoara se situează pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari creşteri de preţ consemnate în 2015 (după Cluj-Napoca) şi, totodată, pe locul al treilea în topul oraşelor cu cele mai scumpe apartamente din ţară. În ultimul trimestru din 2015, suma medie solicitată de vânzători a ajuns la 929 de euro pe metru pătrat, cu 12,7% peste valoarea consemnată în perioada similară a anului trecut, respectiv 824 de euro pe metru pătrat. Faţă de momentul de vârf al pieţei (luna iunie a anului 2008), când un apartament costa, în medie, 1.329 de euro pe metru pătrat util, valoarea actuală este cu aproape 31% mai mică. La sfârşitul lunii noiembrie, locuinţele vechi din oraşul de pe Bega aveau un preţ cerut de 934 de euro pe metru pătrat util, cu 12,4% mai mult decât în urmă cu un an.
Unităţile locative nou-construite, pe de altă parte, se situau la o medie de 948 de euro pe metru pătrat, cu 8,2% mai mult decât în perioada similară a lui 2014.
În ceea ce priveşte distribuţia cererii pe categorii de apartamente, datele colectate de imobiliare.ro în trimestrul al patrulea arată că 39% dintre potenţialii cumpărători sunt interesaţi de apartamente cu două camere (faţă de 42% anul trecut). Următoarele pe lista preferinţelor sunt unităţile locative tricamerale, cu o pondere de 32% (de la 34% în 2014), în vreme ce garsonierele atrag 18% dintre clienţi (faţă de 15% anul trecut), iar cererea pentru apartamente cu patru camere a crescut de la 9% la 11%.
Timişoara este, de asemenea, oraşul cu cea mai mare scădere (ca volum) a ofertei de apartamente dintre cele şase centre regionale analizate. Astfel, în perioada ianuarie-noiembrie, pe piaţa locală au fost scoase 6.207 anunţuri unice de vânzare, cu 26% mai puţin decât în perioada similară a anului precedent, când erau disponibile 8.413 anunţuri.
Pe piaţa închirierilor de apartamente, pretenţiile proprietarilor se situează la o medie de 150 de euro pe lună pentru o garsonieră, 250 de euro pe lună pentru două camere, 300 de euro pe lună pentru trei camere.
Doar cinci dintre reşedinţele de judeţ analizate (Sibiu, Reşiţa, Focşani, Deva, Târgu Jiu) fac excepţie de la tendinţa generală de creştere a preţurilor la apartamente. Dintre acestea, trei au consemnat ieftiniri în ultimul an, Sibiu, Reşiţa şi Focşani, în timp ce în celelalte două cazuri au avut loc stagnări, Deva şi Târgu Jiu. De menţionat este că cea mai mare scădere a fost anul acesta de 2,7%, semnificativ sub marja maximă consemnată în 2014, respectiv 6,7% (în cazul Aradului).
Clasamentul reşedinţelor de judeţ cu cele mai mici creşteri de preţ, de până la 5%, este compus în mare parte din oraşe mijlocii (Brăila, Zalău, Târgovişte), însă include şi două dintre marile centre regionale ale ţării, respectiv Bucureştiul (cu un plus de 4,9% la 12 luni) şi Iaşiul (avans de 4,8%).
Sursa: www.gandul.info