Statisticile medicale arată că hipertensiunea arterială se plasează pe primul loc pe lista cauzelor de deces pe plan mondial, fiind cea mai răspândită boală a omenirii, care ucide circa 20% din populaţia adultă. Se consideră că această boală şi complicaţiile sale fac mai multe victime decât cancerul şi accidentele de circulaţie, luate la un loc.
În majoritatea cazurilor, hipertensiunea este o afecţiune frecvent asimptomatică, fără manifestări distincte. De cele mai multe ori, boala este descoperită la un control medical făcut pentru alte probleme de sănătate când majoritatea pacienţilor rămân surprinşi de afecţiunea pe care nici nu o bănuiau. Unele persoane încep să gândească la tensiune abia atunci când presiunea sângelui „ticăie ca o bombă cu ceas“ sau atunci când au loc frecvente sângerări nazale, dureri inexplicabile de cap, mai ales dimineaţa, cu ameţeli şi vertij la ridicarea din pat, zgomote sau vâjâieli în urechi, palpitaţii, oboseală neobişnuită, cu gâfâieli după orice efort fizic, apariţia unor puncte luminoase în câmpul vizual (popular denumite „stele verzi“), înceţoşarea vederii, tulburări de echilibru, somnolenţă şi chiar senzaţia de amorţeli ale feţei, limbii şi ale degetelor.
Statisticile medicale arată că hipertensiunea arterială se plasează pe primul loc pe lista cauzelor de deces pe plan mondial, fiind cea mai răspândită boală a omenirii, care ucide circa 20% din populaţia adultă. Se consideră că această boală şi complicaţiile sale fac mai multe victime decât cancerul şi accidentele de circulaţie luate la un loc.
Pe glob ar exista circa 1 miliard de locuitori bolnavi de hipertensiune, dintre care mor anual peste 7 milioane persoane. După unele calcule rezultă că, până în anul 2025, frecvenţa bolii va ajunge la 60% din populaţia adultă de pe pământ.
Fără o statistică riguroasă, se apreciază că în România ar exista peste 39% locuitori bolnavi de hipertensiune, cu incidenţă mai mare în zona rurală (42,7%) decât în zona urbană (37,9%). Cel mai frecvent, boala este depistată în Bucureşti şi în judeţele din Banat.
Din nefericire, rata mortalităţii cauzate de hipertensiune şi de alte boli cardiovasculare a ajuns în România la 61% din numărul total de decese, în timp ce în Uniunea Europeană este de numai 37%.
Frecvenţa bolii este într-o continuă creştere, paralel cu intensificarea vieţii stresante a zilelor noastre, cu ore lungi de muncă şi cu o alimentaţie necorespunzătoare, în care intervin produsele de tip fast-food, încărcate cu grăsimi animale şi sare. Cea mai rapidă creştere, în valori procentuale, are loc la anumite grupări etnice, precum cele de origine sud-asiatice, africane şi caraibiene, datorită trecerii, treptate sau forţate, la stilul de viaţă modernă scrie realitatea.net