Statul va avea trei vârfuri de plată a datoriei în acest an, de peste 7 miliarde de lei

  • mandri.ro
  • ianuarie 13, 2016
  • 0

Ministerul Finanţelor nu va avea o misiune uşoară în acest an, 2016 anunţându-se destul de volatil din punctul de vedere al nevoilor de finanţare ale statului, ca şi anii trecuţi. Distribuţia nevoilor de finanţare este neuniformă, existând trei luni cu vârfuri de plată de peste 7 mld. lei, dar şi luni în care sumele care ajung la scadenţă sunt sub 1 mld. lei, potrivit împrumuturilor angajate până acum.

Vârfurile de plată se anunţă pentru lunile ianuarie, februarie şi august 2016. În ianuarie, statul va avea de acoperit scadenţe de 7 mld. lei, în februarie de 8,3 mld. lei, iar în august ajung la matu­ritate titluri de 7,3 mld. lei.

În acest an ajung la scadenţă şi mai multe emisiuni de titluri în euro lansate pe piaţa internă, în februarie şi în iunie. Valoarea cumulată a titlurilor scadente în februarie este de aproape 1,6 mld. euro (circa 7 mld. lei).

În plus, la datoria internă se adaugă şi rambursările în contul datoriei publice  externe.

Ultimul trimestru al anului este cel mai „relaxat“ în privinţa finanţărilor, necesarul cumulat de finanţare pe ultimele trei luni din acest an ajungând la 2,2 mld. lei.

„Atât timp cât nu apar derapaje fiscale, mediul global dominat de teme precum încetinirea Chinei sau preţul scăzut al combustibililor conduce la deflaţie importată şi este mai degrabă prietenos pentru titlurile cu venit fix“, spune Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank.

Importantă în ceea ce priveşte managementul datoriei publice este şi extinderea maturităţii acesteia, iar în acest sens se observă o oarecare îmbunătăţire.

Ministerul Finanţelor a încercat să împrumute lei pe termene mai mari şi a rupt tradiţia de a pune în vânzare preponderent certificate de stat pe şase luni, unul dintre plasamentele cele mai căutate în anii trecuţi de investitori.

Nevoia de lei a Trezoreriei va fi mare în condiţiile în care ajung la scadenţă titluri pe termen scurt sau mediu prin care statul s-a împrumutat până acum. În acest an ar putea să fie emise titluri de stat în sumă de circa 50 mld. lei, cu o structură a maturităţilor de 30% pe termen scurt şi 70% pe termen mediu şi lung.

Ministerul Finanţelor trebuie să finanţeze în acest an un deficit bugetar estimat la 2,8% din PIB (circa 21 mld. lei) ñ 50% de pe piaţa internă şi 50% de pe piaţa externă, la care se adaugă refinanţările de titluri scadente în acest an (lei şi euro), de aproximativ 38 mld. lei.

Analiştii Erste Bank susţin că reducerea rezervelor minime obligatorii la valută operată de BNR ar putea deschide calea pentru emiterea unor obligaţiuni denominate în euro pe piaţa internă în primul trimestru, iar România ar trebui să se împrumute şi de pe pieţele externe cât mai curând posibil, având în vedere riscurile politice şi fiscale, dar şi schimbarea condiţiilor pe pieţele financiare ca urmare a înăspririi politicii monetare de către Fed. Anul 2015 a fost primul an fără emisiuni de obligaţiuni în euro pe piaţa locală de la începutul crizei. Ministerul Finanţelor intenţionează să lanseze o emisiune nouă de titluri de stat pe piaţa internă în valoare de aproximativ 1 mld. euro şi maturitate de cel puţin cinci ani, pentru refinanţarea parţială a titlurilor de stat în euro de pe piaţa internă. Totodată, vrea să atragă în acest an 3 mld. euro prin vânzarea de eurobonduri.

Şi pe parcursul anului trecut au fost câteva vârfuri de plată. Astfel, în martie 2015 a ajuns la scadenţă o emisiune de eurobonduri de 1 mld. euro, iar la finele lunii aprilie a fost un alt vârf de plată a datoriei, ajungând la maturitate titluri de stat de 7 mld. lei. De asemenea, în iulie au ajuns la maturitate obligaţiuni în euro emise pe piaţa locală de aproape 900 mil. euro. Şi în octombrie au ajuns la scadenţă titluri de stat de peste 7 mld. lei.

Dincolo de câteva episoade de volatilitate, randamentele titlurilor de stat au urmat un trend descendent în ultimii ani pe fondul măsurilor de relaxare a politicii monetare de către BNR, evoluţia randamentelor fiind influenţată şi de lichiditatea pieţei monetare, reducerile ratei RMO la lei şi de apetitul investitorilor nerezidenţi.

Sursa: zf.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *