La doar 35 de ani, neurochirurgul roman Constantin Tuleaşcă este recunoscut, în toată lumea, drept omul care a învins durerea. Prin radiochirurgia viitorului. Şi asta pentru că, spune el, “pacienţii sunt regi”.
Nevralgia de trigemen. Aşa se numesc, ştiinţific, durerile atroce din zona fetei, asemănătoare cu electroşocurile. Nu există durere mai mare pentru un suferind, indiferent de natura afecţiunii – cel puţin asta spun specialiştii. Constantin a găsit o cale de a scăpa de ea, fără a folosi bisturiul. Academia Naţională de Medicină din Franţa l-a premiat anul trecut pentru contribuţia sa deosebită în lupta împotriva durerii. A devenit astfel primul şi singurul medic roman din istorie onorat cu această distincţie.
L-am găsit la Lausanne în cel mai mare spital universitar din Elveţia. De zece ani lucrează în secţia de neurochirurgie Gamma Knife.
Gamma Knife. Radiochirurgia viitorului. O procedură minim invaziva – fără bisturiu şi fără durere, adică – recomandată în mod special în tumorile cerebrale. Constantin se pregăteşte să folosească metoda pentru un pacient cu multiple tumori benigne într-o zonă a creierului în care se intervine dificil şi prin chirurgia clasică.
La prima vedere, procedura aduce mai degrabă cu un instrument de tortură. “Aduce cu Evul Mediu, mulţi pacienţi spun că seamănă cu Tăcerea mieilor. Dau frecvent exemplul ăsta”, recunoaşte medicul.
Pe capul pacientului este fixat un cadru de fier, cu şuruburi medicale. “Odată ce am instalat cadrul pentru orice punct din interiorul cadrului , din craniu avem trei coordinate X,Y,Z care ne dau o precizie matematică submilimetrică pentru planificarea razelor.”
Constantin îşi conduce pacientul la RMN. Bărbatul e relaxat şi surprinzător de vesel. Chiar îl roagă pe medic să-i facă o fotografie. Totul este calculat la milimetru. Pacientul este dus în camera numită chiar Gamma Knife, unde tumorile sunt bombardate cu raze gamma. Totul este robotizat şi computerizat.
“Am reconstruit conturul cranian care ne permite să-I spunem maşinii unde este osul pentru a calcula atenuarea razelor pe măsură ce vor străbate cutia craniană şi acum practic, i-am dat maşinii posibilitatea de a calcula unde vor fi livrate aceste raze”.
Nu există dubii: Constantin este respectat de colegi pentru profesionalism. Şi mai interesant însă e ca pacienţii îl îndrăgesc pentru felul lui de-a fi. Le place că pot vorbi cu el pe când alţi medici “nu vorbesc deloc cu pacienţii, sunt în bula lor”. Şi asistentele îl apreciază, iar şeful său, Marc Levivier, spune că “este o persoană excelentă, e foarte uman, e foarte apropiat de pacienţi . ştiu ca pacienţii îl plac foarte mult . sunt foarte fericit să lucrez cu el. E interest de noi tehnologii , face cercetare pentru teza de doctorat pentru că găsi noi modalităţi de a trata pacienţii… Tuleaşcă demonstrează că viitorul neurochirurgiei e din ce în ce mai noninvazivă, tratament mai confortabil. Cred că are viziune.”
Viziunea lui Constantin urmează firul dezvoltării tehnologice. Într-un viitor deloc îndepărtat, procedurile chirurgicale clasice vor fi înlocuite, mai toate, de intervenţii minim invazive. Totuşi, visul lui rămâne să înlăture durerea pacienţilor cu afecţiuni neurologice. “Eu cred că şi în următorii 100 de ani creierul va rămâne un mister .Cred că vom descoperi foarte multe lucruri care ne vor deschide alte lucruri de descoperit nu cred că vom elucida misterul creierului în următoarele decenii .Cred că îl vom înţelege mai bine dar nu cred că vom spune că l-am decriptat complet de fapt asta e şi fascinaţia creierului.”
Acasă îl aşteaptă soţia, Ana şi Erik, băieţelul lui de trei ani şi jumătate. “De fiecare dată când plecăm în ţară şi ne întoarcem aici e un sentiment de parcă ţi se rupe ceva”, spune el.
Le lipseşte România. Le lipseşte Iaşul, locul în care şi-au lăsat familiile în urmă şi unde au terminat facultatea. Sunt aproape zece ani de când au găsit şansă de a evolua, de a se împlini profesional…în Elveţia.
Şi Ana este chirurg: s-a specializat în oncologie pediatrică. Iar în prezent face parte din cea mai bună echipă de transplant hepatic pentru copii din ţară cantoanelor. Se mândresc că sunt romani şi cred că e foarte important să nu îţi uiţi rădăcinile. “Cred că nu trebuie să fim elveţieni în Elveţia, suntem români. E clar că trebuie să ne integrăm aici dar cred că multe din lucrurile pe care le facem şi pentru care suntem apreciaţi sau mai puţin apreciaţi vin şi din fondul pe care-l avem, care e românesc.”
Ana Tuleaşcă : “Îmi place să cred că fac ceva şi pentru România şi prin ceea ce fac cred şi sper să fac ceva pozitiv în jurul meu şi că imaginea pe care o aducem să fie pozitivă şi să fie un impact pozitiv asupra oamenilor care sunt în jurul nostru, care intră în contact cu noi şi care să rămână cu un feeling pozitiv despre români, despre noi “
Nu-şi fac planuri de întoarcere în ţară. Colaborează însă frecvent cu medici de acasă, atunci când aceştia le cer o părere. Constantin vrea să îşi dea specializarea în Elveţia şi să continue cercetarea în terapia durerii. Are ambiţia de a rămâne în istoria medicinei că romanul care a înlăturat suferinţa neurologică noteaza stirileprotv.ro