30 de ani de eforturi ale României de a avansa pe calea fotbalului profesionist au fost aruncate la gunoi într-o singură după-amiază, iar semnătura pe acest act de o importanţă capitală îi aparţine tânărului preşedinte al FRF, Răzvan Burleanu. Vineri, 20 iulie 2018, Comitetul de Urgenţă al federaţiei, compus din Răzvan Burleanu, Gino Iorgulescu şi Octavian Goga, a modificat Regulamentul de Organizare a Activităţii Fotbalistice (ROAF), iar cea mai importantă dintre schimbări este aceea că grupările de drept privat (deţinute de patroni) vor putea fi substituite în competiţii de cluburile de drept public (adică aparţinând unor instituţii ale statului – ministere, primării, companii publice, regii autonome etc).
Mişcarea a fost făcută pe furiş, fără să fie adusă la cunoştinţa publicului, fără nicio dezbatere publică prealabilă în interiorul fotbalului românesc şi fără măcar să fie semnalată în ziua în care a fost adoptată. Comunicatul postat pe site-ul FRF conţine câteva rânduri şi nu suflă o vorbă despre schimbarea majoră produsă în respectiva şedinţă: „În conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Statutul Federaţiei Române de Fotbal, Comitetul de urgenţă compus din Răzvan BURLEANU – Preşedinte FRF, IORGULESCU Gino – Prim-vicepreşedinte FRF, Octavian GOGA – Vicepreşedinte FRF:
– În temeiul art. 4 din ROAF şi având în vedere Avizul Departamentului Juridic al FRF, precum şi documentele prezentate de către clubul solicitant, aprobă schimbarea sediului Fotbal Club FCSB SA din Mogoşoaia, Şos. Bucureşti – Târgovişte, nr. 217, judeţ Ilfov în Bucureşti, Str. Drumul Leordeni, nr. 106, Grup Social Birouri I, Sector 4.
– Aprobă Regulamentul de Organizare a Activităţii Fotbalistice“.
Atât şi nimic mai mult. Ultimul rând conţine şi un link către document, noua formă a ROAF, care are însă nu mai puţin de 130 de pagini. Nu sunt indicate modificările, astfel încât, practic, pentru a descoperi bomba ascunsă de Burleanu acolo, trebuie ca o persoană să
1. Citească foarte atent tot documentul,
2. Cunoască foarte bine regulamentele fotbalistice, pentru a sesiza ce s-a schimbat.
Unde a ascuns Burleanu bomba: Articolul 4, Alineatul 5, Paragraful 4 din noul ROAF
Multiple surse ale ProSport pretind că această modificare a fost făcută de Burleanu la cererea unor lideri ai Partidului Social Democrat aflat la guvernare şi că la nivelul Primăriilor controlate de PSD această schimbare a ROAF era cunoscută şi aşteptată cu nerăbdare încă din luna iunie.
Iată Articolul 4, Alieantul 5, paragraful 4 din noul ROAF prin care Răzvan Burleanu, preşedintele de 33 de ani al FRF, girează politizarea de facto a fotbalului în România, la trei decenii după căderea comunismului:
„Vor fi considerate modificări acceptate ale structurii juridice a unor cluburi, de exemplu:
– comasarea prin absorbţie a două cluburi din acelaşi nivel competiţional;
– divizarea unui club polisportiv, dacă secţia de fotbal va păstra Certificatul de Identitate Sportivă al clubului iniţial, iar sediul social va fi păstrat în aceeaşi localitate;
– divizarea unui club care are atât echipe de fotbal feminin sau fotbal în sală, pe lângă echipele de fotbal masculin (seniori sau/şi juniori), în situaţia în care echipele de fotbal feminin sau fotbal în sală devin cluburi de sine stătătoare, cu sediul în aceeaşi localitate cu a clubului iniţial;
– cesiunea dreptului de participare în competiţii de la un club de drept privat la un club de drept public cu sediul în aceeaşi localitate, doar în situaţia în care se face dovada că finanţarea clubului de drept privat a fost efectuată de către autoritatea publică prin a cărei decizie se înfiinţează clubul de drept public cesionar“.
Două sunt modificările fundamentale acceptate de federaţie prin noul ROAF:
- Dispariţia principiului conform căruia meritul sportiv nu poate fi tranzacţionat. Adică o echipă care a fost înfiinţată în Liga 5 (să spunem, de exemplu, FC Avântul) şi, timp de mai mulţi ani, a jucat şi a promovat succesiv pe teren, nu poate să cedeze locul altei echipe (să spunem Clubul Sportiv Municipal din oraşul X) care s-a înfiinţat în urmă cu două zile. De acum, acest lucru se poate.
- Apariţia posibilităţii ca locul grupărilor de drept privat (adică deţinute de acţionari/patroni) să fie luat, în competiţii, de grupările de drept public (adică deţinute de Primării sau ministere şi finanţate de la buget).
Articolul 4, Alineatul 5 din ROAF-ul modificat pe 20 iulie 2018. Burleanu a operat schimbările pe ascuns, nu le-a supus dezbaterii publice, nu le-a anunţat, nu le-a explicat. Noul ROAF a fost publicat cu link la capătul unui scurt comunicat, fără să fie menţionate şi modificările aduse. Documentul are 130 de pagini. Sursele ProSport afirmă că primarii PSD ştiau încă din iunie că urmează aceste schimbări în regulament
Modificările operate de Burleanu servesc în principal partidului de guvernământ, de unde ar fi şi venit, conform surselor noastre, solicitarea pentru privind schimbarea legislatiei, afirmă conducători de cluburi din eşaloanele inferioare care au contactat ProSport. Informaţia a fost confirmată de surse din FRF.
Preşedintele Burleanu le oferă tuturor primarilor cadrul legal, din perspectiva legislaţiei fotbalistice, pentru a înfiinţa CSM-uri pe care să le bage direct în Liga 2, pe locul actualelor echipe de drept privat, care momentan sunt doar finanţate indirect de primării, dar au statut privat. Azi, majoritatea cluburilor au preşedinte şi Consiliu de Administraţie, iar o parte din buget este asigurată de primării prin intermediul unor proiecte. În viitor, noile cluburi “de stat” vor avea ca patroni, de facto, chiar primarii localităţilor. Şi nu vor mai fi obligate la „corvoada“ de a juca şi meciuri pe care să le câştige, timp de mai mulţi ani, prin Liga 5, Liga 4 şi Liga 3, ele urmând să substituie, pur şi simplu, actualele formaţii.
După aprobarea modificărilor la Legea Sportului, presiunile politice asupra cluburilor private din provincie au crescut exponenţial
Mai mulţi conducători de cluburi din diverse oraşe au semnalat reporterului ProSport, pe parcursul ultimelor luni, faptul că există o presiune mare din partea primăriilor, după ce Parlamentul a modificat Legea Sportului nr. 69/2000, ca diverse cluburi private din localităţile respective să le cedeze dreptul de proprietate. Mijloacele folosite de autorităţile locale nu sunt deloc prietenoase, acolo unde nu deţin controlul. Conducătorii cluburilor care se opun sunt ameninţaţi că nu vor mai primi sprijin financiar, li se refuză accesul la bazele sportive şi stadioanele administrate de primării, sunt avertizaţi că vor fi lăsaţi fără sponsori etc.
Acum, Burleanu a construit mediul propice pentru această înlocuire a unor echipe care azi sunt private.
Modul în care se poate face o astfel de preluare ostilă şi de ce a procedat aşa Burleanu poate fi văzut, cel mai bine, la SSC Farul Constanţa. Un grup de suporteri a înfiinţat, în 2016, o echipă pe care a înscris-o în Liga 4, după ce vechiul FC Farul a dat faliment. Finanţată în primul an exclusiv din eforturile fanilor, apoi, în cel de-al doilea sezon, susţinută şi de Primărie cu o sumă consistentă (circa 2,4 milioane de lei), SSC Farul a promovat succesiv în Liga 3 şi, astă-primăvară, în Liga 2.
Când a ajuns în eşalonul secund, clubul a devenit subit interesant pentru politicienii locali care conduc oraşul Constanţa. Aceştia au încercat să preia SSC Farul şi, pentru că suporterii care l-au fondat au refuzat să-l dea autorităţilor, a început o prigoană oarbă. Primăria a alocat către diverse cluburi din Constanţa (cum ar fi echipa de handbal care aparţine de autorităţile locale) 10 milioane de lei în 2018, dar niciun ban nu s-a mai dus către echipa de fotbal. Adrian Pitu, fost fotbalist ajuns acum conducător de delegaţie la mitingurile PSD, a reziliat contractul pentru stadion când era preşedinte la SSC Farul şi apoi a demisionat. Echipei nu i s-a mai permis să încheie un nou contract de închiriere, ceea ce înseamnă că nu mai poate juca meciurile de acasă la Constanţa. Motivul invocat: stadionul Farul este într-o tranziţie, fiind cedat de MTS, prin Hotărâre de Guvern, către Primărie. În realitate, diverse echipe de juniori, mai ales cele nou-înfiinţate ale FC Farul (brand preluat de Marica), au putut să închirieze mai departe stadionul.
Surse bine informate ale ProSport au mărturisit că liderii PSD din Constanţa au dat ordin, către toţi primarii din judeţ care ţin de acest partid, să nu primească SSC Farul pe stadioanele pe care le administrează. Ulterior, informaţia a fost confirmată indirect de cei de la SSC Farul, care s-au plâns că sunt refuzaţi peste tot unde se duc să ceară permisiunea să joace. În prima etapă din Liga 2 a acestui sezon (4-1 cu ACS Timişoara), SSC Farul a reuşit în ultima clipă să obţină aprobarea lui Hagi să joace meciul de acasă la Ovidiu.
Acesta este doar un studiu de caz, dar puteţi multiplica situaţia de la Constanţa şi în alte oraşe, pentru a înţelege cum cluburi mici, deţinute azi de acţionari, suporteri sau patroni, pot fi silite de autorităţile publice să se predea.
Iar preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, cel care e obligat, conform statutului FIFA şi UEFA, să ferească fotbalul de imixtiuni politice, tocmai a creat cadrul juridic necesar pentru transformarea oficială a fotbalului românesc în vehicul electoral şi sifonarea banilor publici sub pretextul finanţării sportului. Locuitorii unor oraşe minuscule vor ajunge astfel să finanţeze, cu sau fără voia lor, salarii de zeci de mii de euro pentru fotbalişti mai mult sau mai puţin valoroşi, fără nicio legătură cu comunitatea locală, şi bugete de milioane de euro pentru cluburi cu performanţă zero.
Momentan, salvarea cluburilor private este aceea că în ROAF nu s-a introdus şi un paragraf care să permită înlocuirea echipelor din competiţii în timpul sezonului. Aşadar, toţi primarii şi miniştrii care se visează patroni pe banii publici vor fi nevoiţi să aştepte perioada 1-30 iunie, anul viitor. Însă operaţiunea a început deja
Mumă pentru cluburile de Stat, ciumă pentru privaţi. Acelaşi ROAF interzice explicit cesionarea drepturilor sportive între cluburile de drept privat
Foarte importantă este şi continuarea acestui articol din ROAF: ceea ce îi este permis Statului nu îi este permis privatului! Burleanu menţionează explicit că este interzisă eventuala cesionare a drepturilor sportive între cluburi de drept privat. Adică locul unei echipe cu patron poate fi luat, peste noapte, de o echipă finanţată de o Primărie sau un minister, dar acest lucru nu se poate întâmpla şi între două cluburi care le aparţin unor persoane private:
„Vor fi considerate modificări ale formei juridice care încalcă prevederile de mai sus:
– schimbarea denumirii, a sediului şi asociaţilor/acţionarilor clubului, dacă sunt efectuate concomitent sau la mai puţin de 24 de luni;
– cesiunea drepturilor de participare in competiti ale mai multor structuri sportive către o singura structura sportiva;
– cesiunea dreptului de participare de la un club sportiv de drept privat catre un alt club de drept privat“.
Se lucrează la o nouă comandă: cluburilor de drept public li se va permite promovarea în Liga 1
Sursele ProSport spun că la FRF se lucrează, acum, la o altă comandă: modificarea regulamentelor astfel încât echipele de stat să poată promova în Liga 1.
Dacă Burleanu va opera şi această schimbare, se va ajunge în situaţia în care în Liga 1 vor evolua echipe finanţate din bani publici şi conduse de primari sau miniştri, dar care nu vor putea evolua, conform legislaţiei UEFA, în cupele europene. Ele vor intra în competiţie directă cu formaţii (încă) private: FC FCSB, CFR Cluj, Viitorul, Astra, Dinamo, Botoşani. Întâmplător sau nu, tocmai aceste formaţii care le aparţin unor patroni sunt şi cele care reuşesc să ţină prim-planul Ligii 1, în timp ce cluburile “bugetare” înoată prin subsolul clasamentului.
Problema participării în cupele europene s-ar putea rezolva printr-o derogare pe care Burleanu să o solicite la UEFA: permisiunea ca România să poată înscrie în competiţiile continentale formaţii deţinute de stat.
Pentru a înţelege clar diferenţa de eficienţă dintre o echipă cu patron şi una finanţată de la buget (deocamdată, prin diverse subterfugii), e suficient să spunem că Hagi, cu buget de 3,5 milioane de euro pe an, a câştigat titlul şi se califică regulat în cupele europene, pe când Voluntari, finanţată de Primărie anul trecut cu peste 3 milioane de euro, a terminat pe locul 12, salvându-se de retrogradare la baraj, după loviturile de departajare. O altă echipă din Liga 1 care trăieşte în special din banii publici este Concordia Chiajna. Finanţată cu peste 2 milioane de euro pe sezon de la bugetul localităţii, echipa se zbate an de an să nu retrogradeze. Media spectatorilor la meciurile de acasă ale Concordiei a fost, în ultimul sezon, de 1.054 pe meci.
Despre acest ultim caz am scris pe larg aici.
Concluziile privind modul în care sunt folosiţi banii publici le poate trage fiecare.
NOTĂ ProSport a trimis un e-mail pe adresa FRF, pentru a solicita şi punctul de vedere al preşedintelui Răzvan Burleanu. La ora 16.04, am primit asigurări că în aproximativ 30 de minute vom primi răspunsul.
Acest lucru nu s-a întâmplat nici după două ore. Dat fiind că, în situaţii similare din trecut, după ce am solicitat punctul de vedere al FRF, am fost amânaţi până când, printr-o coincidenţă, subiectul a apărut, reflectat favorabil, în publicaţii apropiate de federaţie, acum am decis să publicăm textul în forma de mai sus.
În momentul în care FRF ne va trimite punctul de vedere, îl vom publica, de asemenea, integral.
UPDATE: La câteva minute de la publicarea articolului, FRF a trimis un punct de vedere către reporterul ProSport. Redăm integral poziţia federaţiei:
· Federaţia Română de Fotbal a permis şi în anii anteriori cesionarea dreptului de participare de la cluburile de drept privat la cele de drept public, prin modificarea efectuată la data de 20 iulie trasându-se limite şi condiţii clare pentru care se permit respectivele cesiuni.
· Motivul pentru cele menţionate la punctul 1 nu reprezintă decât alinierea regulamentului FRF la realitatea cotidiană din România, în sensul că finanţarea structurilor sportive se realizează mai uşor prin intermediul cluburilor de drept public, autorităţile locale fiind încurajate să asigure finanţarea cluburilor de drept public, considerându-se că există posibilitatea de natură legală de a se asigura fonduri mai ridicate din bani publici pentru structurile sportive de drept public (şi implicit condiţii mai bune de organizare a activităţii fotbalistice ) decât sumele ce pot fi acordate cluburilor de drept privat din aceleaşi surse de finanţare.
· În ceea ce priveşte interzicerea cesiunilor între cluburile de drept privat, această operaţiune ar încălca în mod flagrant principiul integrităţii competiţiilor, permiterea unei astfel de operaţiuni nu ar justifica decât tranzacţionarea unor drepturi de participare în competiţii în scopul eludării achitării datoriilor către jucători, cluburi, etc. de către clubul cedent. Orice persoană care doreşte să asigure finanţarea unui club de drept privat are posibilitatea de a deveni membru asociat sau acţionar al respectivei structuri sportive, nefiind necesară cesionarea activităţii de la o structură sportivă de drept privat la o altă structură de drept privat.
· Prevederile legale în vigoare interzic cluburilor de drept public să fie membre ale Ligii Profesioniste şi implicit să participe în Liga 1. Având în vedere că principiul meritului sportiv este un principiu fundamental al activităţii fotbalistice, fiind chiar temeiul piramidei competiţionale, este necesar ca FRF să asigure respectarea şi implementarea acestui principiu în acelaşi timp cu respectarea prevederilor legale. Astfel, deşi legea 69/2000 în forma în vigoare nu permite cluburilor de drept public să fie membre ale Ligii Profesioniste şi implicit să participe la competiţia Liga 1, în situaţia în care un astfel de club de drept public ar deţine meritul sportiv pentru a participa în Liga 1, FRF are obligaţia de a lua măsurile necesare (în sensul modificărilor normelor regulamentare) astfel încât să asigure posibilitatea ca respectivul club sau un continuator al acestuia (în condiţii clar stabilite) să îşi poată exercita dreptul sportiv obţinut şi implicit să participe în competiţia Liga 1. Subliniem faptul că această situaţie este la fel cu situaţia asociaţiilor sportive care au dreptul de a participa în competiţiile judeţene, dar nu au dreptul de a participa în competiţiile organizate de FRF, iar normele legale nu prevăd în niciun fel o modalitate de transformare a unor astfel de asociaţii în cluburi sportive, FRF adoptând în acest sens modificări ale regulamentului pentru a se respecta principiul meritului sportiv.
UPDATE: Ulterior, Departamentul Juridic al FRF a revenit cu completări:
Departamentul Juridic al Federaţiei Române de Fotbal a răspuns solicitării Prosport oferind răspunsuri la patru întrebări punctuale, fără a cunoaşte conţinutul materialului ce urma să fie publicat. În aceste condiţii, pentru corecta informare a cititorilor Prosport, dorim să precizăm următoarele pe care vă rugăm să le publicaţi:
ROAF-ul a fost dezbătut pe larg în cadrul mai multor şedinţe ale Comitetului Executiv astfel că este incorect spus că modificările au fost efectuate fără o consultare prealabilă.
Permiterea cesiunilor de la cluburi de drept privat către cluburi de drept public s-a efectuat la solicitarea a numeroşi reprezentanţi ai membrilor afiliaţi care au informat FRF că în lipsa unor astfel de prevederi regulamentare cluburile respective vor înceta să mai existe din cauza lipsei finanţării. Aşa cum s-a precizat şi în punctul de vedere trimis iniţial, aspect cunoscut şi recunoscut de absolut toţi cei implicaţi în fenomenul sportiv, inclusiv jurnalişti, fără finanţarea primită de la autorităţile locale sportul românesc ar putea ajunge în colaps scrie prosport.ro