Civilizația Olmecilor a înflorit între ani 1200 î.Hr. și 400 î.Hr. Siturile care conțin urme ale acestui popor se găsesc în principal pe coasta de sud a Golfului Mexic, în special în statele din Veracruz și Tabasco. Deși olmecii au avut și un sistem de scriere, doar câteva dintre inscripțiile lor au putut fi descifrate până în prezent. Prin urmare, cea mai mare parte din informțiile pe care le avem despre această civilizație sunt date de dovezile arheologice, însă și acestea sunt puține.
Lipsa unor dovezi mai consistente îi împarte pe arheologi în mai multe tabere. Unii susțin că olmecii erau o populație locală, de tip mezo-american, în timp ce alții cred că aceștia au fost un popor migrator venit probabil din Africa.
Multe dintre statuile descoperite reprezintă un tip de om cu ochii oblici, caracteristic tuturor populațiilor de indieni mezo-americani. Totuși există și alte tipuri de statui care ar susține o teorie a migrației. Acești ultimi monoliți ajung și la 25 de tone greutate, redau un tipar mai apropiat de civilizațiile africane, unde oamenii au capete mari, buze groase, arcade proeminente și nări lățite.
Un alt lucru greu de explicat până în prezent îl reprezintă modul de construcție al statuilor și a altor monumente de către aceștia. Cum au reușit olmecii să care prin junglă pietre de zeci de tone, cum au reușit să le cioplească cu atâta măiestrie folosindu-se doar de unelte primitive? La fel ca și alte civilizații din zonă, și Olmecii dispar în mod misterios undeva în jurul anului 400 î.Hr.
Cuvântul olmec înseamnă în aztecă „oamenii de cauciuc”. Se crede că numele provine din faptul că aceștia au reușit să dezvolte un joc cu mingea. Unii istorici îi creditează ca fiind inclusiv și inventatorii mingii de cauciuc.
Sursa: cunoastelumea.ro