Situație bizară într-un cartier defavorizat de la periferia orașului Timișoara. Majoritatea localnicilor de ani nu au acte de proprietate pe pe case, deși locuiesc de decenii întregi aici, iar din cauza ambiguității domiciliului lor în buletine nu figurează cu nici o adresă.
Cartierul a luat ființă tocmai în 1921, când proprietarul fabricii de cărămidă Kuncz le-a permis muncitorilor, majoritatea de etnie romă, să îşi ridice barăci în care să locuiască. Fabrica s-a închis, dar oamenii au continuat să locuiască acolo și de ani de zile încearcă să intre în legalitate în privinţa actelor, însă autoritățile locale fac doar promisiuni.
În 2008, reprezentanţii Primăriei Timişoara anunţau că vor să scoată cartierul la lumină, să-l transforme într-unul atractiv pentru tineri prin transformarea acestuia într-o zonă ecologizată. A fost asfaltată o stradă, însă celelalte artere n-au văzut însă pată de asfalt de când s-a înfiinţat cartierul, scrie Renașterea Bănățeană.
„De opt ani mă judec. Am buletin de Timişoara, dar fără adresă. Sunt bolnav, dacă mi se face rău şi pic pe stradă medicii nici nu ştiu pe cine să anunţe, pentru că nu am nici o adresă trecută. Am vrut să merg şi în audienţă la Nicolae Robu, dar nu m-a primit”, spune Stelică Adam, care locuieşte în Kuncz de 17 ani.
Lucreţia Predoi stă de peste cinci decenii în acest cartier şi spune că nu s-a schimbat absolut nimic. Şi nici măcar promisiunile de campanie nu sunt prea încurajatoare. Înaintelea alegerilor, îşi mai fac apariţia unii candidaţi în zonă, dar se mulţumesc să împartă tricouri şi pixuri, iar apoi… dispar.
În Kuncz încă nu a fost introdus gazul, locuitorii folosind lemne pentru încălzire. Tot acolo, ca mijloc de transport şi ajutor la muncă se folosesc căruţele şi caii.
Sursa:libertatea