Neurobiologia agresivitatii si a comportamentului antisocial

Află cât la sută din creier folosim de fapt

Comportamentul agresiv si antisocial este strans legat de anomaliile materiei cenusii intalnita in creier.

Un nou studiu realizat de cercetatorii din Marea Britanie a identificat ca tinerii cu probleme de conduita, cum ar fi un comportament agresiv si antisocial, au un volum redus de materie cenusie in diferite zone ale creierului.

Maie xact, cercetatorii de la Universitatea Birmingham au descoperit ca materia cenusie se intalneste in amigdala si in cortexul prefrontal. Aceste zone sunt importante pentru functionarea corecta a creierului, precum controlul cognitiv, expresiile faciale, empatia, luarea deciziile si reglarea emotionala.

Autorul articolului bazat pe acest studiu, “Cortical and Subcortical Gray Matter Volume in Youths With Conduct Problems”, Dr. Stephane De Brito, declara ca aceasta conduita grava a tinerilor, pe langa ca are un impact puternic asupra dezvoltarii unui comportament agresiv si antisocial la varsta adulta, are si un rol in cresterea riscului de abuz de substante, probleme atat din punct de vedere fizic, cat si mental. Desi multe intrebari raman fara raspuns, studiul are drept scop cunoasterea mai ampla a corelatiei dintre creier si comportamentul anormal. De pilda, este dificl sa se stabileasca daca diferentele de anatomie a creierului sunt in principal cauzate de factorii de mediu, precum fumatul si consumul de substante in timpul sarcinii, maltratarea in copilarie etc, sau sunt ereditare.

De Brito declara ca pentru a avea raspunsurile la aceste intrebari este necesar ca cercetarile sa fie efectuate asupra copiilor si adolescentilor din sapte tari europene, tocmai pentru a examenima factorii de mediu si neurobiologici implicati in dezvoltarea comportamentului anormal. Acesta explica cum structura creierului nostru este ca o “tapiterie care este intr-o continua adaptare la nivel neurobiologic”.

Undele cerebrale, in numar de patru – alfa, beta, delta si theta-, sunt corespunzatoare starilor creierului si descriu frecventa pe care vibreaza activitatea cerebrala in anumite momente. Spre exemplu, undele alfa si beta corespund le intalnim atunci cand suntem intr-o stare de veghe. Totusi, undele delta si theta se manifesta mai ales in timpul reveriei cotidiene si a meditatiei profunde.

Arhitectura creierului, structua lui si conexiunea functionala dintre regiunile creierului sunt afectate de neuroplasticitate si neurogeneza ( aparitia de neuroni noi). Impreuna, acestea pot modifica integritatea conexiunii dintre substanta alba si regiunile creierului, precum si volumul materiei cenusii din regiuni specifice ale creierului.

Neurogeneza este un proces care are loc in creierul nostru in primii ani de viata si scade in intensitate in adolescneta, neuroplasticitatea este unul care continua pe tot parcursul vietii. Exista dovezi stiintifice solide ca ne putem modifica in mod constient structra creierului, astfel incat sa dezvoltam abilitatile pe care le dorim. Tot astfel putem elibera diverse frici, traume si emotii care ne consuma foarte mult energetic si au omplicatii majore asupra sanatatii noastre si a intregii calitati a vietii. Important este macar sa stim ca acest lucru este posibil, astfel inca, atunci cand vom dispune de vointa, sa stim ca avem totul la dispozitie.

  Parlamentarii, la un pas să acorde alte pensii speciale

Vestea proasta despre neuroplasticitate este ca poate fi folosita pentru “spalarea pe creier”a oamenilor. In anii 1950, Donald O. Hebb, un psiholog canadian, si colegii lui au participat la cercetari finantate de guvern pentru a intelege mai bine tehnicile de interogare folosite sa manipuleze structura creierului.

Neuroplasticitatea face ca radicalizarea si controlul mintii sa fie posibile in orice etapa a vietii. Totusi, creierul mai tanar este mult mai maleabil decat un creier mai batran.

Prin urmare, este importat pentru parinti si profesori sa tina minte ca au o responsabilitate imensa in crearea mediului potrivit pentru tineri, astfel incat sa nu isi dezvolte un comportament agresiv si antisocial. Ca societate, trebuie sa avem toleranta zero pentru ura, bigotism si discriminare.

In concluzie, empatia si compasiunea pot fi dezvoltate de-a lungul vietii.

Indiferent de volumul de materie cenusie din copilarie, strucuta creierului nu este batuta in cuie. De aceea, trebuie sa fim vigilenti si sa promovam un mediu sanatos, nu plin de ura fata de aproapele nostru.

In ultimul timp, cu atat de mult frica si terorism care ne inconjoara si ne invadeaza viata, se pare ca avem de-a face cu tot mai multe reactii agresive si antisociale. Cu totii trebuie sa eliminam acesti factori, sa devenim mai buni si calmi si sa stopam ignoranta si ura.

Obiceiurile de zi cu zi si comportamentul schimba arhitectura creierului.

Conexiunile sociale, exercitiile regulate, un somn de calitate, atentia si meditatia s-au dovedit toate a fi benefice pentru structura si functionarea creierului.

Meditatia pentru doar cateva minute in fiecare zi poate ajuta la restructurarea creierului si la tinerea la distanta a agresivitatii si a comportamentului antisocial.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Îți dorești un prieten pe viață?
Adoptă un cățel
Click aici
Îți dorești un prieten?
Adoptă un cățel
Click aici