Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă vineri contestaţia DNA la decizia instanţei prin care Remus Truică a fost plasat în arest la domiciliu, în dosarul privind retrocedarea ilegală a Fermei Băneasa. Același lucru se va întâmpla și în cazul deputatului Ioan Oltean, în cazul căruia a contestat decizia instanţei de a nu-l aresta preventiv în dosarul ANRP.
La sediul ÎCCJ sunt aşteptaţi şi ceilalţi inculpaţi din acest dosar, Dan Andronic, avocatul Robert Roşu, Marius Marcovici şi Lucian Mateescu.
Într-un proces separat, ÎCCJ va judeca şi contestaţia DNA la decizia instanţei din Braşov de a-l plasa în arest la domiciliu pe prinţul Paul.
Pe 11 decembrie, Curtea de Apel Braşov a respins cererea DNA de arestare preventivă a inculpaţilor din acest dosar, judecătorii stabilind ca Remus Truică şi Robert Roşu să stea în arest la domiciliu, iar Dan Andronic, Marius Marcovici şi Lucian Mateescu să fie cercetaţi sub control judiciar.
Ulterior, pe 12 decembrie, Curtea de Apel Braşov a respins şi cererea DNA de arestare preventivă a prinţului Paul, acesta primind şi el arest la domiciliu.
Potrivit DNA, Remus Truică este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare de bani, dare de mită şi complicitate la abuz în serviciu, iar Dan Andronic de constituire de grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă.
De asemenea, prinţul Paul a fost pus sub acuzare pentru cumpărare de influenţă, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.
Procurorii susţin că, începând cu noiembrie 2006, Remus Truică, avocatul Robert Roşu şi alte persoane au constituit un grup infracţional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de prinţul Paul. Ulterior, la acest grup au aderat Dan Andronic, Marius Marcovici şi Lucian Mateescu.
Astfel, prinţul Paul i-a promis lui Remus Truică şi asociaţilor săi o cotă importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, şi, ulterior, le-a şi dat acestora bunurile, pe măsura obţinerii lor, în schimbul intervenţiei pe lângă funcţionari publici cu atribuţii în reconstituirea/retrocedarea dreptului de proprietate din Bucureşti şi din alte judeţe din ţară sau asupra judecătorilor.
Pe 1 noiembrie 2006, a fost încheiat un contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Truică.
“În concret, acest contract redactat de Robert Roşu prevede că Paul Philipe al României, în calitate de cedent, transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi ‘Fermă Băneasa’ cu un teren în suprafaţă de 28,63 ha). Reciplia SRL se obligă să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire. Ulterior, ca urmare a acestui act, Paul Philipe al României a semnat alte înscrisuri/ contracte prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a bunurilor retrocedate, antecontracte de vânzare-cumpărare, înţelegeri (‘înţelegerea’ din data de 13.04.2011 şi actul adiţional la aceasta)”, susţin procurorii.
Potrivit DNA, în 2008, urmare a unei notificări formulate de prinţul Paul, având ca obiect Ferma regală Băneasa, transmisă spre soluţionare Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti, urmărind obţinerea de foloase necuvenite, acesta, împreună cu Roşu şi Truică, l-a ajutat pe directorul institutului să îi determine pe membrii Consiliului de administraţie să aprobe solicitarea depusă cu încălcarea dispoziţiilor legale.
Anchetatorii mai arată că prinţul Paul cunoştea că documentaţia este incompletă, că nu sunt îndeplinite condiţiile legii pentru retrocedarea terenului, a participat la discuţiile din şedinţa CA al institutului şi a exercitat presiuni asupra membrilor acestuia (prin invocarea descendenţei sale, dar şi a unor pretenţii de daune în cazul respingerii cererii).
Drept urmare, prin decizia nr. 30 din 26 septembrie 2008, CA al institutului a dispus nelegal restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, iar, în aceeaşi zi, a fost încheiat şi protocolul de predare – preluare a terenului, cu toate că acesta nu fusese identificat.
“Decizia de restituire este abuzivă, cererea nefiind însoţită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moştenitor îndreptăţit sau incidenţa Legii 10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii, cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de aproximativ 136 milioane euro (echivalent a aproape 500,4 milioane lei). Această sumă reprezintă totodată folos necuvenit pentru Paul Philipe al României, Remus Truică şi asociaţii acestuia în grupul infracţional”, mai spun procurorii.
____
Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă vineri contestaţia DNA la decizia instanţei de a nu-l aresta preventiv pe deputatul Ioan Oltean, inculpat în dosarul ANRP.
Pe 10 decembrie, un complet de la Instanţa supremă a respins cererea DNA de arestare preventivă a deputatului Ioan Oltean, acesta fiind pus sub control judiciar.
Ioan Oltean este urmărit penal de procurorii anticorupţie în dosarul despăgubirilor ANRP, pentru trafic de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Potrivit DNA, în data de 17 iunie 2010, Cătălin Teodorescu, împreună cu alţi inculpaţi care au făcut parte din Comisia pentru Stabilirea Despăgubirilor (Crinuţa Dumitrean – preşedinte, Sergiu Diacomatu, Remus Baciu, Attila Marko, Rodica Constantinovici şi Lăcrămioara Alexandru), prin exercitarea abuzivă a atribuţiilor de serviciu, a aprobat raportul prin care un teren în suprafaţă de aproape 62.000 mp situat în municipiul Piteşti a fost evaluat la aproximativ 109 milioane lei, sumă acordată drept despăgubire omului de afaceri Mihai Rotaru.
Procurorii susţin că terenul a fost supraevaluat cu aproape 87,3 milioane lei, ceea ce reprezintă prejudiciu în dauna bugetului de stat şi avantaj patrimonial pentru Mihai Rotaru.
“Suma plătită în acest dosar de despăgubire pentru un teren reprezintă un sfert din totalul despăgubirilor civile plătite de ANRP în tot cursul anului 2011. Mihai Rotaru, beneficiar al sumei de 108.932.000 lei (aproximativ 25 milioane euro), cumpărase drepturile litigioase de la o altă persoană cu câteva luni înainte de decizia comisiei ANRP, mai precis la data de 27.11.2009, cu suma de 750.000 euro. Persoana a vândut aceste drepturi după ce, timp de 8 ani, nu reuşise să obţină proprietăţile revendicate, ceea ce condusese şi la iniţierea unui proces în instanţă”, au constatat anchetatorii.
DNA precizează că deputatul Ioan Oltean, care avea relaţii apropiate cu Mihai Rotaru şi cu preşedinta ANRP, Crinuţa Dumitrean, şi-a exercitat influenţa la aceasta din urmă pentru urgentarea şi aprobarea despăgubirii în favoarea lui Rotaru.
În schimbul acestui ajutor, Mihai Rotaru i-a dat lui Ioan Oltean suma de 600.000 euro anterior datei de 17.06.2010, locul primirii banilor fiind în incinta unei parohii din Chitila.
Sursa: www.stiripesurse.ro