Dragul meu Cătălin, “Colo-n palate de mărgean/ Te-oi duce veacuri multe,/ Şi toată lumea în ocean/ De tine o s-asculte.” Ultima oară când ne-am văzut, la mine acasă, la Bucureşti, cu două zile înainte de a pleca, mi-ai spus că într-un an vei deveni milionar şi în 2 preşedinte.
Chiar dacă au trecut aproape patru ani, eu îţi doresc şi azi ca visurile tale să se îndeplinească. Dacă vei ajunge primar, vei urca prima treaptă spre paradisul tău terestru. Aşa cum îţi spuneam şi în serile târzii în care veneai la mine în drum spre casă, flămând şi tracasat de la minister, copiii, părinţii şi rudele ni le dă Dumnezeu, prietenii şi nevasta ni-i alegem singuri. Nu ştiu dacă ţi-am fost prietenul dorit, nu ştiu dacă ai avut vreun interes sau nu cu mine, dar bag de seamă cu tristeţe că te-am dezamăgit profund dacă astăzi declari în piaţa publică că mi-ai dat doar bună ziua ca oricărui alt om. Când mergeam cu trenul de la Zurich la Geneva şi când te suna Băsescu (şi te ridicai în picioare siderat, de teamă că ar putea să te cheme la Bucureşti în următoarea secundă), te-am sfătuit să nu-ţi faci idoli, dar, dacă tot ţi i-ai făcut, atunci măcar să ai încredere în ei. Confucius spunea că e mai ruşinos să nu ai încredere într-un prieten decât să fii dezamăgit de el. Pe mine nu m-ai dezamăgit, eu te-am luat aşa cum eşti şi, mai ales, ţi-am spus totul în faţă, chiar dacă făceai crize de nervi. Până în acea zi de 27 septembrie, eu ţi-am dat toată încrederea mea.
Despre trădări, Hrebenciuc și Alina Bica
NU vreau să-ţi reproşez nimic nici azi. Am iertat totul, dar nu am uitat nimic. Te-am iertat că m-ai livrat lui Hrebenciuc, crud, pe tavă, gata să fiu pus la rotisor. De fapt, cred sincer că nici măcar nu ţi-ai dat seama că, spunându-le duşmanilor că am ajuns într-o situaţie falimentară, îmi scufundai şi ultima barcă de salvare. Te-am iertat şi pentru că m-ai oprit să mă duc la Goldman, la New York, şi să încerc un împrumut ca să mă salvez. Te-am iertat şi pentru că m-ai încurajat să îmi pun la bătaie şi ultimele economii într-un război în care tu deja semnaseşi pacea. Te-am iertat şi că în războiul cu acţionarii de la Sibiu m-ai dus la Tuca şi Zbârcea să mă asiste legal, iar prietenul tău Florentin Tuca m-a dat pe mâna lui Filimon de la SIF 4 pentru că onorariile de la SIF erau mai importante decât ale mele. Te-am iertat şi pentru că după ce am plecat ai vrut să-l angajezi pe Victor, fostul meu şofer, dar doar în schimbul unor informaţii despre unde ar putea fi arhiva. Mă uimeşte că te interesează acea arhivă. Ştii bine că nu există nimic compromiţător pentru tine în ea. De la primul interviu pe care l-am dat, din Islanda, am spus că după mine eşti cel mai curat şi cinstit ministru postdecembrist. Ţi-am gestionat banii în bursă, ai câştigat, ţi i-ai retras, ai plătit impozitele, de ce ţi-ar fi frică acum? Doar ai delegat alte persoane să facă achiziţiile la minister, nu te-ai amestecat niciodată, dar nici nu ai fost receptiv când ţi-am spus că fură colaboratorii tăi şi că şeful poate răspunde şi pentru tâmpeniile angajaţilor. Îmi pare rău că nu ai avut încredere în mine, și ai avut încredere oarbă în Alina Bica, pe care ai lăsat-o să-ţi gestioneze ministerul. Nu am cunoscut-o în viaţa mea pe doamna Bica, dar după descrierea ta părea o femeie de maximă ispravă. Mai crezi şi azi asta?
Când plănuiam să schimbăm Sistemul din temelii, ţi-am spus că nu e nevoie să fii iubit de toţi. Socoteala ta că în politică e bine să faci casă bună cu toată lumea, pentru că în marile funcţii se ajunge fiind numit, şi nu ales, s-a stricat când Crin s-a opus să rămâi ministru în primul guvern Ponta. Te-ai dus la Băsescu să te ajute, de ce nu te-ai dus la Hrebenciuc? Astăzi, eşti în fața votului popular şi încerci să te dezici de toţi prietenii din politică. Tot atunci îţi spuneam că cine e prieten cu toată lumea nu e prieten cu nimeni şi că într-un război, şi politic fie el, e nevoie să alegi o tabără şi s-o păstrezi, chiar dacă pierzi războiul. Cu fundul în mai multe luntre, vei avea mereu pantalonii uzi.
”Poporul votează caractere puternice, nu caractere frumoase”
Dacă vei ajunge primar, cum îţi vei pune în plan viziunea? Sigur nu te vei murdări să iei şpăgi, nu-ţi stă în caracter, dar nici să denunţi hoţii nu-ţi stă în caracter. Ce vei face? Vei delega PUG-ul unora, achiziţiile și bugetul altora, şi tu te vei ocupa doar de viziune? Dacă atunci îţi era frică de Băsescu, de Coldea, de Mihnea Constantinescu, ba chiar şi de Răzvănică, acum îţi va fi frică de toţi. Îl adorai pe Lee Kwan Yew (dictatorul din Singapore) şi amândoi visam să avem şi noi un despot luminat ca el. Păi Lee nu era prieten cu toţi, ba chiar nu era prieten cu nimeni. Păi cum vei fi tu un despot luminat la primărie dacă nu vei tăia în carne vie, pentru că nu vrei să-ţi faci duşmani? Ţi-am spus doar că Băsescu a reuşit să mişte ceva în ţara asta doar pentru că nu avea niciun prieten, nu pentru că era prieten cu toţi. Un despot luminat îşi pune botniţa când doarme, ca să nu vorbească în somn. Mi-ai spus mereu că am gura mare şi că intru în luptă înainte ca cineva să-mi dea prima palmă. Ai dreptate, doar ţi-a confirmat-o şi Coldea, care ţi-a spus că sunt incontrolabil. Unde ai văzut tu despot controlabil? Cum ar fi fost dacă Napoleon sau JFK erau manipulabili? Poporul nu votează personaje manipulabile, fără duşmani. Poporul votează caractere puternice, nu caractere frumoase.
Asumă-ți conducerea sau pleacă!
Eu nu regret nimic din relaţia cu tine. A fost o experienţă folositoare. Am avut multe de învăţat, ţi-am spus mereu că avem de învăţat câte ceva de la fiecare om de pe stradă. Eu am învăţat ceva şi de la şoferul meu, şi de la bucătăreasa de la WBS. E bine să ai doar dubii şi nu certitudini, dar nu poţi să intri într-un război cu dubiul, că-l vei pierde şi că îţi vei strica imaginea. Dacă nu ai curaj şi nu vrei să rişti, chiar dacă imaginea ta nu va fi niciodată murdărită, ea va rămâne veşnic voalată. Lumea nu a fost schimbată de cei cu imagine bună, ci de cei care şi-au riscat viaţa.
Dacă te-ai hotărât să faci politică la nivel înalt, atunci decide-te: lead or leave!
Dacă am început această depeşă cu invitația Luceafărului adresată Cătălinei (un alter ego al lui Cătălin, „Copil din flori și de pripas”), o voi termina în acelaşi ton, cu o parafrază:
“Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece,/ Ci eu în lumea mea mă simt/ „broker fugar” şi rece…
Sursa:evz
Sursa foto:stiripesurse