Isărescu: Creşterea cu 10% a gradului de îndatorare la creditul ipotecar majorează riscul de nerambursare cu 6%

Niciun comentariu

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a atras atenţia asupra faptului că în cazul creditelor ipotecare, odată cu majorarea dobânzii pe parcursul rambursării creditului, se majorează şi gradul de îndatorare a clientului. De la un anumit nivel, majorarea gradului de îndatorare conduce la creşterea probabilităţii de nerambursare. Isărescu a spus totodată că nu vom avea o creştere majoră a gradului de intermediere financiară dacă băncile vor păstra acelaşi model de business ca până acum: creditarea exclusivă a persoanelor fizice.

Mugur Isarescu

În discursul său, guvernatorul băncii centrale a arătat că ne confruntăm deja cu probleme de supraîndatorare, cel puţin în cazul creditului ipotecar. Acesta a precizat că, în ciuda faptului că este normal ca ROBOR să crească atâta timp cât inflaţia şi dobânda de politică monetară cresc, o majorare de două puncte procentuale la dobânda de bază a unui credit ipotecar conduce la o creştere a gradului de îndatorare a acelui client cu 6%. “Creşterea cu 2 puncte procentuale a ratei dobânzii generează o majorare cu aproximativ 6 puncte procentuale a gradului de îndatorare în cazul unui credit ipotecar, iar la rândul ei, o creştere cu 10 puncte procentuale a gradului de îndatorare este asociată cu o majorare a probabilităţii de nerambursare de 6 la sută în cazul creditului ipotecar”, a precizat Mugur Isărescu.

Acesta a precizat că există deja indicii semnificative de supraîndatorare în cazul unui segment important al populaţiei – persoanele cu venituri sub salariul mediu. Astfel, la finele lui 2017, gradul de îndatorare a acestei categorii (măsurat prin raportul dintre serviciul datoriei şi venituri, aşa-numitul DSTI –debt service to income) era de 51%. Faptul că tendinţa de creştere a gradului de îndatorare se datorează preponderent creditului ipotecar reprezintă o sursă suplimentară de preocupare, chiar dacă în România salariile au cunoscut în ultimii ani ritmuri de creştere apreciabilă.

“În condiţiile în care senzitivitatea indicatorului DSTI la variaţiile ratei dobânzii este considerabil mai mare în cazul împrumuturilor cu maturităţi îndepărtate, ieşirea economiei mondiale din perioada dobânzilor negative trebuie să ne preocupe. Un grad ridicat de îndatorare în cazul persoanelor cu venituri scăzute este dificil de susţinut în condiţiile unei vulnerabilităţi ridicate la riscul de dobândă şi ale creşterii semnificative a probabilităţii de nerambursare asociate cu materializarea acestuia”, spune guvernatorul.

De aceea, guvernatorul băncii centrale este de părere că o creştere a intermedierii bancare nu se poate baza excesiv, ca până acum, pe sectorul gospodăriilor. În acest context, Isărescu a arătat că, pentru a ajunge la un grad de intermediere financiară cu 40% cum avea România acum şapte ani, ar trebui ca ritmul anual de creştere a creditului privat să fie de circa 10% pentru următorii 10 ani, în condiţiile în care PIB-ul nominal s-ar majora în medie cu 6% pe an.

Chiar dacă nu respinge din start ideea unor astfel de creşteri, el arată că o majorare sustenabilă a intermedierii financiare nu poate fi realizată pe baza actualului model de business bancar. “Apreciez o asemenea evoluţie ca fiind de domeniul posibilului, însă consider drept puţin probabil ca o creştere sustenabilă a intermedierii financiare să survină în urma continuării modelului de business prevalent în momentul actual în sectorul bancar. O creştere sănătoasă, durabilă şi echilibrată a intermedierii financiare reclamă o diversificare a surselor de expunere către economie în detrimentul concentrării pe retail banking, în general şi pe sectorul imobiliar, în particular”, spune Mugur Isărescu.

Ca modificări ale modelului de business bancar el a menţionat o mai mare implicare a băncilor în cofinanţarea proiectelor din fonduri europene şi eventuale participări în proiecte de investiţii realizate în parteneriat public-privat. Afirmaţiile guvernatorului au fost făcute la summitul bancar organizat Ziarul Financiar, în cadul unei analize mai ample asupra gradului de intermediere financiară din România scrie economica.net

Category: mandri.ro
Tags: , , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Meniu