Guvernul a aprobat rectificarea bugetară, fără avizul CSAT

Surse guvernamentale au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că decizia Guvernului s-a bazat pe un punct de vedere de la Ministerul Justiţiei care prevede că Executivul poate adopta rectificarea bugetară fără aviz de la CSAT, baza legală pentru acest punct de vedere fiind o decizie a CCR din 2015 potrivit căreia este obligatorie solicitarea unui aviz de la CSAT, nu şi primirea avizului.

Potrivit proiectului de rectificare bugetară publicat pe 3 septembrie de Ministerul Finanţelor, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 8.819,2 milioane lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 9.925,9 milioane lei. Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, creşte de la 26.959,8 milioane lei la 28.066,5 milioane lei, dar, urmare a modificării nivelului PIB estimat pe anul 2018, se menţine, în termeni cash, la nivelul de 2,97% din PIB.

Printre instituţiile care au primit bani în plus la rectificare se numără:

– Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice: +955,9 milioane lei
– Ministerul Finanţelor Publice: +580,7 milioane lei
– Ministerul Afacerilor Interne: +366,3 milioane lei
– Ministerul Sănătăţii: +333,6 milioane lei
– Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale: +206,9 milioane lei per sold
– Ministerul Educaţiei Naţionale: +178,1 milioane lei,
– Ministerul Transporturilor: +170,5 milioane lei
– Ministerul Fondurilor Europene: +119,2 milioane lei
– Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: +73,4 milioane lei
– Secretariatul General al Guvernului: +147,8 milioane lei
– Autoritatea Electorală Permanentă: +119,8 milioane lei
– Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: +149,5 milioane lei
– Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul: + 0,544 milioane lei
– Camera Deputaţilor: + 3,006 milioane lei

Rectificarea bugetară prevede alocări bugetare în minus pentru:

– Ministerul Apelor şi Pădurilor: – 7,56 milioane lei
– Ministerul pentru Românii de Pretutindeni: – 2,335 milioane lei
– Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale: -2.545,4 milioane lei
– Ministerul Afacerilor Externe: -43,4 milioane lei
– Ministerul Energiei: -45,7 milioane lei
– Ministerul Economiei: -15,0 milioane lei
– Senatul României: – 2 milioane lei
– Ministerul pentru Mediul de Afaceri: – 9,92 milioane lei
– Ministerul Turismului: -17,3 milioane lei

– Serviciul Român de Informaţii: -113,0 milioane lei
– Serviciul de Informaţii Externe: – 2,84 milioane lei
– Serviciul de Pază şi Protecţie: – 15,092 milioane lei
– Serviciul de Telecomunicaţii Speciale: -14,207 milioane lei
– Administraţia Prezidenţială: – 11,109 milioane lei

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat pe 3 septembrie că are o variantă diferită a rectificării bugetare, cu alocări suplimentare pentru SIE, SPP şi STS, dar care vor rămâne pe minus la rectificare.

Ministerul Apărării şi Ministerul Afacerilor Interne vor rămâne cu aceleaşi sume, precum cele prevăzute în rectificarea prezentată la 3 august, conform precizărilor făcute de ministrul Finanţelor, la Antena 3. În plus, la Serviciul Român de Informaţii rămâne tăierea de 113 milioane de lei. De asemenea, la Administraţia Prezidenţială, a rămas diminuarea de peste 11 milioane lei a bugetului, dar ministrul Finanţelor a subliniat că situaţia acestei instituţii „nu face subiectul discuţiilor de mâine, pentru că nu este parte din CSAT”.

„În schimb, la Serviciul de Informaţii Externe, din discuţia cu ordonatorul de credit, acolo este o influenţă pozitivă, de plus 13,7 milioane lei, dar per ansamblu structura rămâne cu un minus de 2,8 milioane de lei. La fel, Serviciul de Pază şi Protecţie are o modificare pozitivă, de plus 7,6 milioane lei, dar pe ansamblu rămâne cu minus de 15 milioane lei. Acest plus este format din 6,6 milioane de lei cheltuieli de capital, ca urmare a unor plăţi efectuate în iulie-august, precum şi ca urmare a unor necesităţi de derulare a unor proiecte cu finanţare europeană pentru pregătirea preşedinţiei (n.red. – Consiliului Uniunii Europene) de anul viitor. Ultima structură, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, a fost o influenţă pozitivă de 2 milioane de lei la bunuri şi servicii, în vederea derulării unor achiziţii la fel în vederea preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, dar pe ansamblu structura rămâne cu un minus de 14,1 milioane lei”, a detaliat Eugen Teodorovici, la Antena 3.

Potrivit rectificării bugetare, bugetele componente ale bugetului general consolidat care au înregistrat majorări ale veniturilor sunt: bugetul de stat +948,4 milioane lei, bugetul asigurărilor sociale de stat + 897,1 milioane lei, bugetul asigurărilor pentru şomaj +245,9 milioane lei, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate +1.200,4 milioane lei, bugetele locale + 5.082,9 milioane lei, iar diminuări ale veniturilor s-au înregistrat, în principal la bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii – 330,9 milioane lei.

veniturile bugetului de stat pe anul 2018, se majorează, pe sold, cu suma de 948,4 milioane lei. Influenţele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri: Alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice: +541,4 milioane lei; Impozit pe venit şi salarii: +314,9 milioane lei; Impozite şi taxe pe proprietate: -100,7 milioane lei; Taxa pe valoarea adăugată: -1.727,8 milioane lei, reprezentând sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2018 pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale; Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii: +77,1 milioane lei; Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi: -1.248,6 milioane lei influenţă generată de eliminarea estimărilor iniţiale privind veniturile obţinute din vânzarea licenţelor 5G de către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii în anul 2018; Contribuţii de asigurări sociale: +1.222,5 milioane lei; Venituri nefiscale: +2.794,7 milioane lei, influenţă generată în principal de reestimarea veniturilor din dividende/vărsăminte cuvenite bugetului de stat în urma centralizării sumelor repartizate de către operatorii economici cu capital/patrimoniu deţinut de stat pe baza situaţiilor financiare aferente anului 2017; Venituri din capital: -1.037,4 milioane lei, influenţă generată de eliminarea estimărilor iniţiale privind procedura de vânzare a unei anumite cantităţi de apă grea aflată în rezerva de stat în anul 2018; Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020: +147,9 milioane lei.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2018, se majorează, pe sold, cu suma de 2.816,4 milioane lei. Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel: Cheltuielile de personal se majorează cu 206,6 milioane lei; Cheltuielile cu bunuri şi servicii se majorează cu 7,9 milioane lei; Cheltuielile cu subvenţiile se diminuează cu 291,2 milioane lei; Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se diminuează cu 1.618,3 milioane lei; Alte transferuri se majorează cu 1.125,7 milioane lei; Cheltuielile cu asistenţa socială cresc cu 856,4 milioane lei în principal pentru pensiile militare de stat, indemnizaţii creştere copil şi alocaţii de stat pentru copii; Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se majorează cu 178,0 milioane lei; Alte cheltuieli se majorează cu 604,4 milioane lei; Fondurile de rezervă se majorează cu 1.209,2 milioane lei; Cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă cresc cu 222,7 milioane lei; Cheltuielile de capital se majorează cu 225,2 milioane lei.

Premierul Viorica Dăncilă a afirmat, miercuri, că Executivul va adopta rectificarea bugetară, deoarece şi-a îndeplinit obligaţia de a cere CSAT un punct de vedere, ea afirmând că şi-ar fi dorit ca acest proiect să fie rezultatul unui consens între Preşedinţie şi Guvern.

”Rectificarea bugetară trebuie aprobată pentru a nu afecta bunul mers al economiei. Mi-aş fi ddorit ca acest proiect deosebit de important pentru români să fie rezultatul unui consens între două instituţii importante ale statului – Preşedinţie şi Guvern. Orice situaţie complexă, însă, are cel puţin o soluţie, iar soluţia aleasă de Guvern er să meargă mai departe cu adoptarea rectificării bugetare. Ne-am îndeplinit obligaţia de a cere CSAT un punct de vedere, ne îndeplinim responsabilitatea de a asigura continuitatea în finanţare”, a declarat Viorica Dăncilă la începutul şedinţei de guvern.

Ea a mai spus că a încercat, în ultima perioadă, să-l facă pe preşedintele Iohannis să înţeleagă faptul că rectificarea bugetară trebuie aprobată pentru a nu afecta bunul mers al economiei.

”Guvernul României nu va accepta ca drepturile românilor la pensii, salarii, sănătate, să fie periclitate de lupta politică. Oamenii au nevoie de investiţii, de medicamente, de pensii şi salarii livrate la timp, fermierii afectaţi de virusul pestei porcine au nevoie de sprijin financiar, iar agricultorii au nevoie la timp de bani din subvenţii pentru a putea începe lucrările”, a conchis Viorica Dăncilă.

Iohannis: Guvernul forţează limitele Constituţiei. Cer Avocatului Poporului să sesizeze CCR

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri,. după ce Executivul a aprobat rectificarea bugetară fără aviz CSAT, că Guvernul forţează limitele Constituţiei şi a cerut Avocatului Poporului să sesizeze CCR în privinţa OUG de rectificare a bugetului de stat pe anul 2018.

”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, condamnă ferm adoptarea proiectului rectificării bugetare de către Guvernul condus de Prim-ministrul Viorica Dăncilă, fără avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Este inadmisibilă această abordare a Executivului, în condiţiile în care avizul CSAT este obligatoriu atunci când sunt afectate bugetele instituţiilor din domeniul securităţii naţionale. Ignorând cu bună ştiinţă necesitatea avizului CSAT, Guvernul se situează de unul singur în afara cadrului legal în vigoare. Demersul inexplicabil de a continua cu adoptarea rectificării bugetare în aceste condiţii demonstrează lipsa evidentă a dorinţei de dialog a Guvernului în interesul cetăţenilor. Este o nouă acţiune care arată agenda paralelă pe care Guvernul Dăncilă o are cu agenda reală a românilor şi o încercare de a abate atenţia opiniei publice de la problemele grave la care Guvernul nu este capabil să găsească soluţii. Pesta porcină africană este cel mai elocvent exemplu de criză generată de lipsa măsurilor pe care Executivul avea datoria să le adopte, astfel încât să fie stopată răspândirea virusului şi să fie evitate pagubele imense pe care în prezent vedem că le suportă crescătorii de porcine şi populaţia”, se arată într-un comunicat de presă al preşedintelui Klaus Iohannis.

El a ţinut să avertizeze încă o dată că ”lipsa de viziune şi de responsabilitate, cât şi modul dezastruos în care a fost gestionată activitatea guvernamentală fac previzibilă intrarea României în dificultăţi majore”.

”Responsabili pentru situaţia complicată în care este împinsă ţara noastră sunt atât membrii foarte slab pregătiţi ai Guvernului, cât şi partidele politice care susţin în continuare cel mai incompetent guvern din ultimii 30 de ani”, se mai arată în comunicat.

Preşedintele României consideră că această rectificare bugetară este una necesară şi, tocmai de aceea, şi-a manifestat ”întreaga disponibilitate pentru a discuta cu Guvernul şi a găsi soluţiile potrivite”.

”Şedinţa CSAT care a avut loc marţi, 4 septembrie a.c., s-ar fi putut încheia cu un aviz negativ, însă Preşedintele Klaus Iohannis a considerat că singura cale de a ieşi din acest impas, în beneficiul României, este dialogul instituţional. Acestei invitaţii la colaborare loială în interesul public, Guvernul îi răspunde prin obtuzitate politică, preferând să întreţină un conflict, care îi afectează direct pe cetăţeni. Din păcate, nu este prima dată când Guvernul şi Prim-ministrul refuză dialogul instituţional cu Preşedintele României, preferând ca, în locul atribuţiilor constituţionale şi al cooperării loiale, să pună indicaţiile primite de la conducerea de partid. Dincolo de vulnerabilităţile de fond ale actualei construcţii bugetare, prin adoptarea rectificării bugetare în absenţa avizului CSAT, fie el pozitiv sau negativ, Guvernul forţează limitele Constituţiei. Acest demers reprezintă o deraiere gravă de la principiul colaborării loiale pe care ar trebui să se întemeieze funcţionarea democratică şi eficientă a instituţiilor statului român”, mai susţine şeful statului.

El precizează că va uza de toate prerogativele constutiţionale pentru a sancţiona decizia premierului de a refuza dialogul instituţional.

”Decizia Prim-ministrului de a refuza dialogul instituţional pe o problemă urgentă şi de importanţă deosebită conduce astfel la un blocaj instituţional. Un asemenea comportament nu poate rămâne nesancţionat. Ca atare, în vederea realizării rolului constituţional de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice, Preşedintele României va uza de toate prerogativele pe care Legea fundamentală i le conferă. În acest sens, Preşedintele României solicită public Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională pentru a verifica în ce măsură Ordonanţa de urgenţă de rectificare a bugetului de stat pe anul 2018 îndeplineşte exigenţele constituţionale de adoptare”, se mai arată în finalul comunicatului.

Sursă: Mediafax