Din pacate, vor fi alti bani cheltuiti in zadar, daca statul nu va invata sa foloseasca scanerele intr-o maniera mai putin paguboasa decat pana acum.
Avem scanere degeaba inca de acum 16 ani
Romania a inceput sa isi instaleze scanere in vami in urma cu 16 ani, din nevoia de a se alinia cerintelor UE privind combaterea contrabandei. Dispozitivele aveau menirea de a-i ajuta pe vamesi sa examineze, repede si eficient, masinile care intrau in tara.
Astfel, puteau depista si confisca, pe zi ce trece, tot mai multa marfa de contrabanda, indiferent ca era vorba despre arme, droguri de mare risc si bani negri sau despre alcool si tutun.
Codul Schenghen impunea existenta unor astfel de scanere in vamile de la granitele UE, asa ca Romania nu s-a zgarcit si a cumparat 15. Din pacate, n-a reusit niciodata sa gaseasca modalitatea de a exploata eficient aparatele. Drept urmare, in cele din urma, dupa ani lungi in care au stat mai mult in service, acestea s-au stricat de tot.
Astazi, aparatele pe care statul a cheltuit peste 12 milioane de euro zac in vami, ca niste simple piese de mobilier, la Iasi (5 scanere), Constanta (2 scanere), Galati (2 scanere), Timis (2 scanere), Dolj si Cluj (un scaner) . Inca un scaner se afla la Directia Vamala Bucuresti, din informatiile Ziare.com.
De mai bine de jumatate de an, ANAF sustine ca ia un “set de masuri care sa conduca la reoperationalizarea sau, dupa caz, casarea acestora, tinand cont de vechime si de costurile aferente repunerii in functiune”, se arata intr-un raspuns al institutiei formulat la solicitarea Ziare.com.
Cu alte cuvinte, ANAF face o analiza care sa arate daca roboscanerele mai merita tinute sau sunt deja numai bune de dat la fier vechi. Oricum se aude ca vin altele noi…
Pretul scanerelor, greu de aflat
La solicitarea Ziare.com, Autoritatea Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a informat ca a cumparat prima oara, in anii 2002 si 2003, trei scanere de tip MIS (Mobile Imagining System) Rapiscan de productie americana. Pe acelea, statul le-a platit cu bani dintr-un imprumut de 12,6 milioane de euro facut de Guvernul Nastase la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) . Asa cum era si de asteptat, insa, ele n-au fost nici pe departe suficiente pentru a-i ajuta pe vamesi.
Dupa o pauza de 5 ani, achizitia de scanere a reinceput. De aceasta data, insa, statul a ales sa nu mai cumpere dispozitive produse de americani, ci sa ia unele create chiar de romani, numite Roboscan. Astfel, prin licitatie, furnizorul de scanere al statului a devenit societatea MB Telecom Ltd SRL, fondata de omul de afaceri Mircea Tudor.
In 2008, a informat ANAF la solicitarea Ziare.com, statul a cumparat 5 roboscanere tip M1 construite de MB Telecom Ltd SRL, cu banii primiti printr-un proiect PHARE. In cadrul acestuia, suma totala alocata pentru “dotarea unor puncte de trecere a frontierei cu echipamente specializate de detectie – echipamente specializate pentru control vamal indestructibil” a fost de 11.377.000 lei, adica de circa 3,1 milioane de euro, la un curs mediu din 2008.
Inca 7 roboscanere au fost cumparate intre anii 2010 si 2012. Desi Ziare.com a solicitat informatii cu privire la preturile achitate pe dispozitive, nici Directia Generala a Vamilor si nici ANAF nu le-au comunicat. De fapt, singurele date pe care ni le-a pus la dispozitie ANAF – cu o depasire de doua saptamani a termenului in care legea o obliga sa raspunda – au fost ca documentatiile de atribuire pot fi gasite fie pe SEAP, fie pe Journalul Oficial al Uniunii Europene (J.O.U.E.), fie pe site-ul Directiei Generale a Vamilor.
Ce-i drept, datele nu sunt usor de sintetizat, in conditiile in care MB Telecom LTd SRL a incheiat, din 2004 incoace, foarte multe contracte cu Administratia Nationala a Vamilor atat pentru livrare de echipamente, cat si pentru asigurarea mentenantei. Dar cum nici societatea n-a comunicat ce sume a incasat de la stat pe roboscanere, tot a trebuit sa cautam datele.
In cele din urma, in baza informatiilor centralizate de Ziare.com, pretul mediu al unui roboscaner este de un milion de euro. Iar Romania a cumparat 12.
De ce nu si-au facut treaba roboscanerele?
Statul roman a inteles din start ca, daca va cumpara scanere asa cum cerea UE, va trebui sa si plateasca apoi, in fiecare an, o gramada de bani ca sa le intretina. Spre exemplu, doar in 2008, Romania a fost nevoita sa cheltuiasca nu mai putin de 771.093 lei (circa 209.000 euro, la un curs mediu din 2008 – n.red.) pe repararea scanerelor Rapiscan, singurele in functiune la acea vreme.
Ulterior, insa, pe masura ce a platit in jur de 12 milioane de euro pe roboscanere, statul n-a mai fost dispus sa aloce sumele de care era nevoie pentru intretinerea tuturor dispozitivelor. Cel putin asta spune societatea care a creat roboscanerele si care le-a asigurat mentenanta, pana in 2016.
“Functionarea defectuaosa (a roboscanerelor – n.red.) a fost cauzata de o subfinantare cronica a bugetului de service si mentenanta preventiva. In privinta costurilor de intretinere va facem cunoscuta recomandarea Organizatiei Mondiale a Vamilor din ghidul ‘Recomandari pentru achizitia achizitia si utilizarea echipamentelor de scanare’, editat pentru a veni in sprijinul tarilor membre ale organizatiei (inclusiv Romania).
In acest ghid (…) este mentionat ca o autoritate vamala ar trebui sa bugeteze costuri anuale de service intre 5% si 10% din pretul de achizitie al produsului si sa prevada un contract de mentenanta completa fara a include in acest buget costurile de verificare, autorizare si certificare a securitatii radiologice care mai adauga cel putin cateva procente la acest nivel de bugetare.
Aceste recomandari au fost constant ignorate in Romania, unde s-au alocat in medie sub 2% anual din valoarea de investitie, cu mult sub pragul critic recomandat de o organizatie care cumuleaza experienta profesionala a tuturor organizatiilor vamale din lume”, se arata intr-un raspuns formulat la solicitarea Ziare.com si semnat de omul de afaceri Mircea Tudor.
Cu alte cuvinte, statul n-a alocat mai mult de 20.000 de euro pentru intretinerea anuala a unui roboscaner, in conditiile in care ar fi trebuit sa cheltuiasca pe asta cel putin 50.000 de euro.
In plus, nici reparatii de maxima necesitate nu s-au facut la timp, ci cu o intarziere de cel putin cateva luni, timp in care roboscanerele ramaneau simple piese de mobilier, in vami.
“Firma noastra a derulat in perioada 2008-2016 activitati de intretinere a echipamentelor aflate in exploatrea Directiei Generale a Vamilor in baza unor contracte cadru de service, ce prevedeau o procedura de constatare si efectuare a reparatiilor foarte cronofaga. Conform procedurilor contractuale, exista perioade de nefunctionare de cateva luni intre constatarea defectelor si efectuarea reparatiilor, rastimp necesar aprobarii de catre ANAF a fondurilor necesare pentru service.