O treime dintre cele mai mari 20 de afaceri antreprenoriale din România sunt conduse de manageri de carieră, iar fondatorii au făcut pasul în lateral, ocupându-se de strategie sau hobby-uri.
Antreprenorul Marcel Bărbuţ a reluat conducerea grupului Adeplast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu. Nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.
În urmă cu un an, antreprenorul îl numea în funcţia de conducere pe Bogdan Pîrvu, care anterior deţinuse şefia diviziei de vopsele, una dintre cele trei ale grupului. Despre cei trei ani petrecuţi de Bogdan Pîrvu la conducerea diviziei de vopseluri, Marcel Bărbuţ spune că „a fost un mandat lung pentru mine“; niciun alt manager nu a avut un mandat întins pe parcursul mai multor ani. Antreprenorul povesteşte că decizia luată s-a bazat pe idei clare: „Un CEO îl eliberează pe proprietarul de business de multe operaţii executive – citirea, semnarea nenumăratelor contracte, conducerea operativă a nouă fabrici etc. Altfel spus, probleme zilnice care mănâncă multe ore“. Ca urmare, antreprenorul poate să vadă mai bine piaţa, mai cu seamă pentru că, spune Bărbuţ, sunt nenumărate oportunităţi de achiziţii în prezent, afaceri de cumpărat la preţuri bune. La finalul unui an, Bărbuţ a tras linie, a adunat şi a ajuns la concluzia că Bogdan Pîrvu nu a îndeplinit obiectivele; a reluat conducerea grupului, iar pe termen lung plănuieşte să-l formeze ca CEO pe unul din băieţii săi, implicaţi deja în afaceri.
Formarea de noi lideri, din cadrul familiei, este şi reţeta cu cele mai mari şanse de câştig, spune George Butunoiu, managing partner al firmei de executive search George Butunoiu Ltd. Nu puţini sunt antreprenorii care îşi trimit copiii la studii şi apoi aceştia se implică în afaceri pentru a prelua – sau a se pregăti să preia – conducerea afacerilor.
CLICK PENTRU A MĂRI
Alexandra Copos de Prada, care conduce afacerile Ana Pan, Ana Baking şi Ana Hotels, înfiinţate de George Copos, a studiat în străinătate, a lucrat în domeniul consultanţei şi s-a întors în ţară pentru a prelua conducerea firmelor create în urmă cu mai bine de 20 de ani. Diana Videanu, fiica lui Adriean Videanu, se pregăteşte să preia afacerile celui mai mare producător de piatră naturală din România, Marmosin, şi ale companiei care prelucrează şi comercializează piatra, Titan Mar.
Isabelle Iacob, fiica antreprenorului Ovidiu Buluc, fondatorul grupului farmaceutic Farmexim, cu afaceri de peste 400 de milioane de euro în distribuţia şi retailul de medicamente, a ajuns în business încă din timpul facultăţii, când era studentă la ASE. Lanţul de farmacii Help Net, deţinut de Buluc, a fost de fapt un proiect din studenţie al fiicei sale. Isabelle Iacob, în prezent şefa Help Net, şi-a luat trei dintre colegii de facultate şi a fondat alături de ei departamentul de marketing al Farmexim, distribuitorul de medicamente deţinut de tatăl său. Lista este însă mai lungă şi mai cuprinde multe nume de companii, ca Transavia, Vincon, Lemet, Te-Rox Prod.
„Copiii fondatorilor sunt acceptaţi în mod natural de angajaţi, chiar dacă sunt mai tineri. Or dacă te conduce cineva mai tânăr, instinctiv ai tendinţa de a nu asculta, e natural. Contează şi cât de competenţi sunt, dar şi de cât de mult se dă patronul deoparte“, explică Butunoiu, spunând că este de preferat să existe o perioadă în care şi fondatorul, şi viitorul conducător să se ocupe de coordonarea firmei. În esenţă, cele mai mari dificultăţi cu care se confruntă un manager într-o afacere antreprenorială nu sunt legate de piaţă, competenţe, relaţii cu furnizorii şamd. Cele mai multe companii fac aceleaşi lucruri pe care le fac şi cele din străinătate, după litera cărţii, dar câlcâiul lui Ahile în acest caz este reprezentat de relaţiile sociale din firmă. „Când lucrezi pentru un antreprenor, accepţi necondiţionat să te conducă acesta. Când vine însă un manager la conducere lucrurile se schimbă“, adaugă Butunoiu.
Însă cel mai important aspect în ce priveşte delegarea conducerii de către antreprenori către executivi şcoliţi în multinaţionale este legat de faptul că aceştia diferă foarte mult ca profil de personalitate şi abordare. „Un antreprenor pursânge şi un executiv sunt specii diferite, care nu se pot înţelege. Dacă un antreprenor ar angaja un alt antreprenor la conducerea firmei, lucrurile ar fi mult mai simple.“ Iar dacă în urmă cu zece ani Butunoiu era un adept convins al delegării responsabilităţilor către executivi de carieră, acum spune ferm că îi sfătuieşte pe antreprenori să nu facă aşa ceva: „Nu merge, 90% din cei care au încercat au eşuat. Nu pentru că nu ar fi bine, ci pentru că nu merge în România, unde este cel mai scăzut nivel de încredere din Europa. Iar modelele de delegare se sprijină tocmai pe ideea de încredere. Am ajuns la concluzia că este mai bine să pună în funcţii de conducere rudele, chiar dacă nu sunt cei mai buni specialişti“.
De-a lungul ultimului an, când partea birocratică a poziţiei de conducător a fost lăsată pe mâinile unui manager, proprietarul AdePlast s-a concentrat, povesteşte el, pe găsirea de soluţii pentru extinderea afacerii şi crede că acum compania îşi poate relua ritmul de creştere de doi digiţi. În plus, în acelaşi interval, „am reuşit să-mi sprijin băieţii să înţeleagă şi să-şi asume la rândul lor roluri din ce în ce mai complexe în companie. 2015 mi-a oferit ocazia să lucrez mai mult cu băieţii mei şi să-i ajut să se formeze ca oameni de afaceri, independenţi decizional“, spune Marcel Bărbuţ.
La 26 de ani, Alex Bărbuţ se ocupă de relaţia cu clienţii de retail şi de exporturi spre pieţe ca Moldova, Bulgaria, Austria, Spania sau Anglia. Thomas Bărbuţ are 23 de ani şi este manager de proiecte integrate pentru AdePlast. „Pentru 2016, deşi am ca obiectiv trecerea la creşteri de două cifre ale vânzărilor, îmi propun să fac din al doilea Marcel Bărbuţ (20 de ani) un CFO pentru companie, aceasta fiind şi disciplina în care se pregăteşte la facultate“, spune antreprenorul. Bogdan Pîrvu a anunţat pe mail colaboratorii că „Mandatul meu la conducerea companiei AdePlast se încheie aici“. Ulterior, el a comentat că şi-ar dori să rămână în domeniu; numărul de telefon a rămas însă la managementul AdePlast şi nu a putut fi contactat pentru alte declaraţii.
George Butunoiu consideră că abia peste încă o generaţie antreprenorii români vor avea o altă atitudine faţă de executivii către care delegă conducerea firmei, aşa cum se întâmplă în alte ţări, unde procesul este gradual, dar mai rapid şi mai clar decât se întâmplă acum în România. Specialistul în recrutare de manageri spune că apetitul antreprenorilor pentru a delega responsabilităţi s-a potolit după apariţia crizei, de obicei un astfel de proces fiind caracteristic perioadelor de creştere economică, când sunt posibile mai puţine riscuri.
În rândul antreprenorilor care au făcut încercări repetate de a recruta executivi, Butunoiu îi enumeră pe proprietarii grupului Romelectro, unul din cei mai mari contractori de proiecte energetice din România, cu afaceri estimate la 45 milioane euro anul trecut. Un alt exemplu este EnergoBit, grup specializat în funizarea de echipamente şi servicii pentru industria energetică, care a desemnat-o la începutul acestui an pe Carmen Neagu ca director general; la finalul lui 2015, Mihai Tudor, un executiv cu experienţă de peste 20 de ani în industria IT&C, şi-a depus mandatul din funcţia de CEO al EnergoBit, la nici măcar un an de la numirea în funcţie.
sursa gandul.info