11 femei s-au angajat să producă şi să vândă pâine cu maia. Toate sunt mame, singure sau cu mai mult de doi copii, şi plămădesc pâinea cu mâini pricepute şi cu mult suflet. Brutăria „MamaPan“ este o afacere socială, lansată în noiembrie 2015, care le dă posibilitatea femeilor din grupuri vulnerabile să muncească şi să aducă pe piaţă un produs autentic şi sănătos. Care este povestea din spatele unei întreprinderi sociale inedite?
Candidatul ideal. Descriere: „Mame care îşi cresc copiii singure sau femei care au mai mult de doi copii minori în întreţinere“ – acesta este primul criteriu dintr-un anunţ pe un site de joburi. Deşi angajatorii se feresc de obicei de persoane care să corespundă unei astfel de descrieri, brutăria „MamaPan“ are nevoie tocmai de aceste femei. Este o întreprindere socială, un proiect al CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate, o organizaţie non-guvernamentală care de peste un deceniu promovează integrarea principiului egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi în politicile publice ca parte componentă a democraţiei şi societăţii deschise. „Avem opt angajate, dintre care şase sunt mame singure, iar două sunt femei care au trei copii minori în întreţinere. Restul angajaţilor sunt persoanele din managementul afacerii. Dar noi, fiind organizaţie feministă, avem întreaga structură formată din femei“, povesteşte, pentru „Weekend Adevărul“, Irina Sorescu (foto), preşedinte executiv CPE şi iniţiatoarea proiectului „MamaPan“.
Feminismul este o mişcare controversată, blamată de multe voci pentru că ar fi „extremă“ sau pentru că ar anula, paradoxal, feminitatea. Însă proiectul „MamaPan“ demonstrează, între altele, că feminismul înseamnă, de fapt, egalitate de şanse pentru categorii sociale vulnerabile. Irina Sorescu explică însă, pragmatic, fără romantism, procesul lung şi întortocheat prin care un plan de business pus pe hârtie pentru o întreprindere socială ajunge să prindă viaţă şi, mai mult, să devină o afacere autosustenabilă. „Fondurile europene ne-au acoperit numai achiziţionarea de echipamente, cuptorul şi malaxorul. Restul – hala goală, pereţii, instalaţiile, salariile angajatelor – au fost posibile doar cu creditare din partea organizaţiei urmând ca brutăria, când se dezvoltă, să întoarcă împrumutul respectiv“, precizează Irina. Conceptul de întreprindere socială Unul dintre principiile unei afaceri sociale este legat de angajaţii săi. Structura acestora trebuie să conţină persoane care îşi găsesc sau îşi păstrează cu mai multă dificultate un loc de muncă, într-o companie obişnuită. „În cazul nostru – spune Irina – este vorba despre acele femei care pornesc cu un dezavantaj încă de la primul interviu, pentru că angajatorii presupun că o femeie care are trei copii minori în întreţinere se poate dedica mai puţin timp muncii, are potenţiale dificultăţi de program, diverse urgenţe“. Însă o întreprindere socială include şi alte tipuri de grupuri vulnerabile: persoane cu dizabilităţi, fizice sau mintale, persoane care au suferit de diverse forme de dependenţă, tineri care au părăsit sistemul de protecţie a statului, victime ale violenţei domestice, ale traficului de persoane sau romi. Totodată, conceptul implică o altă dimensiune: profitul. Acesta nu revine acţionarilor-proprietarilor, ci este folosit tot în scopuri sociale, fie pentru dublarea numărului locurilor de muncă, creşterea salariilor angajaţilor, fie pentru dezvoltarea afacerii şi a altor activităţi cu caracter social. Statul nu dă nimic la schimb Legea economiei sociale, care a intrat în vigoare anul trecut, în august, nu are nici până acum metodologie şi norme de aplicare. „Noi, dacă ne înregistrăm ca întreprindere socială, avem mai multe obligaţii decât beneficii. Obţinem teoretic o marcă, în schimbul căreia trebuie să raportăm către diverse instituţii ale statului, dar nu există niciun mecansim concret care să ne susţină“, explică preşedintele CPE. Beneficiile posibile pe care le aminteşte aceasta sunt: accesul privilegiat la contracte din bani publici – cum este programul „Cornul şi laptele“ – deduceri pentru salariaţii din grupurile vulnerabile, scutirea de impozite pe profit. Niciunul dintre aceste beneficii nu se aplică în prezent.
Donaţii din producţia „MamaPan“ Echipa „MamaPan“ încearcă să-i ajute prin donaţii pe cei care au nevoie. Colaborează constant cu organizaţii ca Fundaţia „Sfântul Dumitru“ şi cu Asociaţia „Şansa Ta“, cei care oferă hrană nevoiaşilor într-un centru de zi. „Sunt organizaţii cu care lucrăm şi care au ca beneficiari familii în dificultate. Astfel, o parte din producţia noastră – în funcţie de capacitatea de producţie – ajunge la ei. Dacă avem o perioadă cu mai puţine comenzi şi încă avem resurse, atunci donăm“, spune Irina Sorescu. În vară, brutăresele-mame s-au dus să doneze pâine şi alte produse de patiserie în comunitatea evacuată de pe Strada Vulturilor din Bucureşti. Pe de altă parte, brutăria „MamaPan“ nu a primit niciodată vreo donaţie. Chiar dacă există un public care, după spusele Irinei, ar alege pâinea făcută aici tocmai pentru că, astfel, sprijină şi o cauză socială, majoritatea clienţilor vin pentru produsele unice. „Vrem să dezvoltăm un instrument pe site-ul nostru prin care să primim donaţii cu care să facem diverse activităţi – este un plan pentru 2016“, povesteşte Irina, recunoscând că ar fi nevoie de donaţii tocmai pentru ca afacerea să le poată ajuta mai mult atât pe angajate, cât şi pe persoanele care ar beneficia gratuit de produsele lor.
Mamele cu mâini pricepute În mica fabrică, trei mame lucrează, pe tura de după-masă, la comenzile primite de Sărbători. De cum intru, o văd pe Florenţa, o femeie robustă, care pregăteşte aluatul pentru pâine, toarnă apă dintr-un bidon într-un recipient imens în care se află deja ceea ce necunoscătorii numesc simplu: cocă. „La noi şi apa e mai curată. O filtrăm“, spune femeia, în timp ce eu încerc să nu-i stau în cale. Este mamă cu doi copii, divorţată. Când a dat peste anunţul cu locul de muncă de la „MamaPan“ se afla în şomaj, deşi lucrase „27 de ani fără întrerupere“. „Am mai lucrat în panificaţie, dar acolo era pe bază de drojdie. Aici, am învăţat de la doamna Corina (foto), fermentaţia şi procesul de producţie sunt puţin altfel. Trebuie neapărat respectaţi toţi paşii, altfel nu iese produsul“, spune Florenţa, în timp ce acum a trecut la frământarea aluatului întins pe o masă lungă. Florenţa este singura dintre angajate cu o experienţă în brutărie, a fost şi printre primele angajate, a venit aici din luna mai, când proiectul abia se ridica pe picioarele lui.
Chiar dacă nu este uşor să scoţi un produs de înaltă calitate cu oameni care n-au deloc experienţă în domeniul brutăriei, Irina Sorescu şi Corina Munteanu au crezut în mamele pe care le-au ales. Cu răbdare şi strădanie, le-au învăţat reţeta pâinii cu maia, importanţa unui program de lucru, munca în echipă şi, cel mai important, ce înseamnă şansa unui loc de muncă atunci când majoritatea uşilor rămân închise. „MamaPan“ nu este doar despre pâine şi produse sănătoase, ci despre un proiect social care i-a adus împreună pe oamenii care pot schimba comunităţi şi pe cei care vor să se schimbe.
Sursa: adevarul.ro