Cum alegi un boarding school în străinătate pentru copilul tău şi ce ar trebui să ştii înainte de toate?

chrict church courtyard 2

Tot mai mulţi elevi de liceu îşi doresc să urmeze o universitate în afara ţării. Însă, de câţiva ani a devenit extrem de popular sistemul de învăţământ liceal şi părinţii din România caută soluţii pentru a-şi trimite copiii la studii în UK şi în alte ţări din Europa sau chiar în SUA. Motivele sunt extreme de simple şi de pertinente: sistemul nostru de învăţământ trezeşte tot mai mari nemulţumiri şi chiar şi celor mai străluciţi elevi le sunt reduse semnificativ şansele. Liceul într-o ţară străină, mai mult ca sigur atrage după sine şi o universitate într-o ţară străină şi de aici o multitudine de şanse.

De la gândul de a-ţi trimite copilul să studieze în străinătate şi până la a pune în practică acest lucru este destul de mult, însă primul pas ar fi recrutarea unei agenţii specializate. Am stat de vorbă cu Daniela Pavoni, general manager Mirunette International Education, care ne-a povestit cum se face selecţia şcolilor din străinătate, care sunt preferatele românilor, cum se adaptează copilul plecat la studii în afară şi ce ar trebui să ştim noi, ca părinţi, atunci când luăm o asemenea decizie.

De la ce vârstă recomandaţi părinţilor să se gândească la un boarding school?

Cu cât mai repede cu atât mai bine. Există şcoli de elită din UK la care se aplică din primii ani de grădiniţă sau şcoală iar candidatul este trecut pe lista de aşteptare până începe liceul. Acest lucru însă nu îi asigură neapărat locul, ci numai luarea în considerare a aplicaţiei pentru admitere, care este un proces lung şi selectiv. Cea mai frecventă vârstă la care copiii din România aplică la o şcoală de tip boarding este 14 ani. Aceasta este vârsta la care gimnaziul în şcoala românească se finalizează cu Evaluarea Naţională şi este cea mai potrivită pentru a începe liceul într-o şcoală de tip boarding din străinătate. Însă există posibilitatea ca un candidat să depună dosarul la şcoală şi în clasa a 9-a sau a 10-a pentru a urma 3, respectiv 2 ani de liceu. Intrarea de cât mai timpuriu în sistemul nou şi diferit de învăţământ le asigură elevilor o tranziţie mai lentă, o acomodare mai facilă şi pregătirea de a accesa ulterior o Universitate în străinătate – pregatire ce presupune note foarte bune la şcoală şi activităţi extra-curiculare cât mai diverse.

Care sunt cele mai des întâlnite motive pentru care părinţii îşi trimit copiii să studieze în străinătate la şcoala de tip boarding?

Există 5 motive principale pentru care părinţii aleg un boarding school pentru copii lor:

1.     standardele academice ridicate şi dorinţa de a accesa un sistem de învăţământ tradiţional, cu rezultate excelente, verificate în timp;

2.     expunerea la un mediu cultural internaţional, ca prim pas al educaţiei într-un sistem global;

3.     ridicarea gradului de independenţă în gândire şi acţiune a elevilor, atât la şcoală, cât şi în internat;

4.     varietatea subiectelor de studiu în clase cu număr redus de elevi, multitudinea activităţilor extra-curiculare şi facilităţile “outstanding” oferite de şcoli (sali de clasă, laboratoare, săli şi terenuri de sport out/indoor);

5.     nemulţumirile legate de sistemul de învăţământ local.

Care sunt paşii pe care un părinte trebuie să-i parcurgă în acest proces?

Primul pas este să ne viziteze!

Vor afla de la consilierii noştri informaţii pe care ar trebui să le caute zile în şir şi nici atunci nu este sigur că nu vor găsi articole pur comerciale, cu direcţionare de tip marketing.

Părinţii trebuie să se asigure că fiul sau fiica este pregătit/ă pentru a pleca la studii în străinătate.

Apoi să îşi întocmească o listă de întrebări, la care consilierii vor răspunde cu responsabilitate. Pe parcursul procesului de aplicare ei trebuie să fie principalii susţinători, astfel trebuie evitată pe cât posibil atitudinea demoralizatoare în cazul obţinerii unor rezultate mai slabe la examene. Este de fapt o primă abordare de acest gen, nu?

Odată ce candidatul primeşte mai multe oferte, recomandarea noastră este ca familia să viziteze toate şcolile la care a fost admis; sentimentul personal al acestuia este cel mai important. Până la urmă, copilul trebuie să se simta primit cu bucurie de către colegi, profesori şi de house parent iar locul trebuie să corespundă aşteptărilor sale personale, nu doar ale părinţilor săi.

Daca este cazul, părinţii trebuie să ofere susţinere constantă pentru a ajuta în depăşirea momentelor de “home sickness”, inerente pentru un elev care a schimbat mediul şi a ieşit din zona de confort.

Care sunt serviciile pe care le oferiţi?

Rolul consilierilor educationaţi Mirunette – formaţi şi examinaţi de British Council – este acela de a îndruma candidaţii pe tot parcursul procesului de selecţie şi aplicare la şcoală, pâna la începutul anului academic.

Suntem acreditaţi si recunoscuţi internaţional, fapt ce asigură confortul părinţilor.

Pe baza Profilului Candidatului:

·         identificăm şcoala şi programul academic potrivit

·         pregătim împreună şi depunem documentele necesare admiterii

·         organizăm în Bucureşti, în centrul nostru acreditat, susţinerea examenelor de admitere la şcoala şi a interviului cu Comisia de Admitere

·         menţinem corespondenţa cu şcoala, dar şi cu părinţii, pe tot parcursul aplicaţiei

·         oferim suport în alegerea materiilor de studiu potrivite profilului dorit

·         organizăm vizitarea şcolilor care şi-au arătat disponibilitatea pentru candidatul prezentat,

·         răspundem tuturor întrebărilor legate de procesul de aplicare şi finalizare a acesteia.

Gradul de succes de 98% la admitere se datorează atât unei bune alegeri, cât şi a candidaţilor determinaţi şi bine pregătiţi.

Şcolile pe care le recomandaţi sunt vizitate de dumneavoastră?

În portofoliul nostru se găsesc peste 80 de şcoli tip boarding de prim rang, pe care le cunoaştem foarte bine şi avem deja elevi sau absolvenţi de acolo.

Echipa noastră de consilieri vizitează anual peste 15 şcoli, pentru a ne asigura că cele recomandate îşi păstrează standardele academice ridicate şi că asigură cele mai bune condiţii de cazare şi parenting. Totodată asigurăm creşterea numărului de şcoli din portofoliu, pentru că în Anglia, de exemplu, există peste 800 de şcoli private dintre care selectăm în funcţie de criteriile proprii ce le-am creat în timp, după ani buni de experienţă ca advisori, dar şi ca părinţi.

  DGASPC Arad participă la un proiect național de integrare socială a copiilor și tinerilor din sistemul public de protecție

Care sunt criteriile principale în alegerea unui boarding school?

Criteriile principale pe care le recomandăm pentru alegerea unui astfel de mediu academic sunt:

· Profilul şcolii şi poziţia acesteia în clasamentul naţional bazat pe rezultatele elevilor

· Varietatea subiectelor de studiu şi al activităţilor extra-curiculare, facilităţile şcolii (săli de clasă, laboratoare dotate, săli şi terenuri de sport out/indoor)

· Dimensiunea şcolii din punct de vedere al numărului de elevi ce studiază acolo

· Poziţia geografică a şcolii – proximitatea faţă de un oraş mare – şi accesul de la şi către aeroport

· Gradul de supraveghere al elevilor şi comunicarea cu părinţii

· Tipul de cazare pe care îl doresc (multiple dorms sau ensuite)

Cum este admis un copil la boarding school (examen, recomandări, report cards, etc)?

Pentru a accesa o şcoală în regim boarding candidatul trebuie să aibă pregătite:

· rapoartele şcolare (foaia matricola) cu mediile ultimilor 3 ani de studiu,

· scrisori de recomandare din partea profesorilor care îl cunosc cel mai bine şi care i-au putut urmări evoluţia academică,

· susţinerea unor examene la Limba Engleză, Matematică şi Ştiinţe (Chimie, Fizică, Biologie), în funcţie de gradul de selectivitate al şcolii; unele dintre şcoli solicită şi un test de raţionament şi inteligenţă, testul Ukiset. Testul este foarte util la încadrarea candidatului în media naţională a elevilor de aceeaşi vârstă şi pregătire şcolară,

· interviu cu directorul şcolii sau directorul de admitere.

Limba engleză este condiţie eliminatorie?

Nivelul de limbă engleza este o condiţie eliminatorie, în mod firesc, pentru că materiile se predau în limba engleză. Trebuie să fie minim B2/Upper Intermmediate pentru o bună înţelegere şi menţinerea unui standard academic ridicat. Din fericire, în România copiii învaţă limba engleză încă de mici, drept pentru care acest criteriu este lesne de îndeplinit. În cazul în care, totuşi, nivelul de limbă engleză nu se ridică la standardul cerut, parte dintre şcoli – cele cu grad mare de internaţionalitate – oferă ore suplimentare de limbă engleză pentru îmbunătăţirea nivelului de limbă engleză.

Care sunt costurile unei astfel de şcoli pe an?

În Marea Britanie costul unei şcoli de tip boarding începe de la 25’000 GBP/an şi poate ajunge până la 43’000 GBP/an.

Care sunt costurile agenţiei?

În funcţie de numărul şcolilor abordate costul serviciilor de consiliere porneste de la 100 EUR şi poate ajunge până la 1000 EUR.

Există şi variante de cazare în afara şcolii la host families?

Există şcoli boarding, cu cazare în campusul şcolar, sau şcoli de zi, la care copiii sunt aduşi de părinţi sau “colectaţi” de bus-ul şcolii. Trebuie însă să ştiţi că, legal, copiii sub 18 ani au nevoie de un guardian, în cazul în care părinţii nu sunt cu ei. Acesta îşi asumă responsabilitatea “in loco parent” pe tot timpul şederii. Deci, în cazul cazării la host families, acestea ar trebui să asigure şi rolul de guardian.

Ce trebuie să facă părintele pentru a-i asigura o tranziţie uşoară copilului odată acceptat la un boarding school?

Pregătirea copilului pentru a urma o şcoală în străinătate trebuie să înceapă de timpuriu şi lent.

De ce? Pentru ca părinţii să se asigure că fiul/fiica îşi doreşte şi este confortabil/ă cu acest concept şi să fie convinşi că doresc acest lucru pentru ei înşişi, nu doar pentru a face pe plac părinţilor cu aşteptări înalte.

Pentru o tranziţie uşoară, copiii trebuie să aibă exerciţiul de a călători fără părinţi, de a trăi în colectivităţi multiculturale, de a participa la jocuri si concursuri unde pot câştiga sau pierde fără mare supărare, de a face exerciţii de orientare în spaţiu, de a îşi urmări singuri consumarea timpului pe lecţii sau activităţi, de a fi ordonaţi cu propriile lucruri, de a şti să urmărească anunţurile pentru a nu rata activităţi, examene, de a fi competitivi prin participare la cat mai multe competiţii şcolare sau sportive, de a face sporturi de echipă care întăresc spiritul colectiv, de a le spori simţul civic, de a îşi exersa limba străină acolo unde este vorbită nativ – nu acasă, de a respecta reguli şi multe altele.

Toate acestea le vor învăţa din experienţa într-un boarding school, însă exerciţiul îi va ajuta să nu porneasca de la zero.

Iar părinţii trebuie să se autoeduce pentru a fi siguri că vor fi în măsură să facă faţă acestei adevărate provocări.

De ce credeţi că în România nu sunt populare boarding schools din străinatate?

Există câteva motive din care părinţii ezită să trimită copiii la studiu în străinătate în şcoli de tip boarding:

· Desprinderea copilului din familie – care trebuie să fie atent formată şi din timp

· Lipsa controlului 100% al părinţilor asupra acţiunilor şi a gândirii copilului în formare

· Fondurile uneori limitate pentru asigurarea studiilor de lunga durată

· Lipsa de informaţie în acest domeniu şi reticenţa de a se populariza

Facilitaţi sisteme de finanţare pentru plata taxei de şcolarizare?

Şcolile private de tip boarding pe care le dorim cu toţii, sunt cele care se află într-un clasament de top şi care asigură dezvoltarea elevilor săi spre o cariera de succes, potrivită profilului elevului. Acestea oferă burse doar copiilor din ţara respectivă, ai căror părinţi au o situaţie financiară defavorabilă, sau burse de merit între 100% şi 50% copiilor excepţionali, indiferent de ţara lor de provenienţă, din Europa. România beneficiază de acest avantaj, motiv din care Mirunette organizează în fiecare an câteva concursuri de burse de merit, cu susţinerea Ministerului Educaţiei.

Sunt admişi/Se adaptează copiii din şcoli publice româneşti la boarding schools?

Desigur. Majoritatea elevilor ce acceseaza astfel de şcoli se adaptează noului mediu în funcţie de propria personalitate. Există posibilitatea ca dorul de casă sau nivelul academic foarte ridicat să reprezinte o provocare pe termen scurt sau mai lung, dar nu mai mult de 2-3 luni. Suportul oferit de personalul şcolii, cât şi de acasă, de la distanţă – online, de către părinţi este crucial în astfel de momente scrie life.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Îți dorești un prieten pe viață?
Adoptă un cățel
Click aici
Îți dorești un prieten?
Adoptă un cățel
Click aici