Biserica Ortodoxă Română – bilanțuri ce arată profituri considerabile

Niciun comentariu

Biserica Ortodoxă Română (BOR) a raportat, un profit de 16, 9 milioane de lei, respectiv 3,7 milioane de euro, în 2015. Calculele au fost făcute pe baza bilanţurilor depuse la Ministerul de Finanţe. Profitul a fost făcut din vânzarea de lumănări, icoane, donaţii, botezuri, nunţi, vânzări de terenuri sau pelerinaje.

 

 

Din punct de vedere administrativ, BOR este organizată în şase mitropolii pe teritoriul ţării. Fiecare mitropolie cuprinde arhiepiscopii şi episcopii (eparhii). Banii eparhiilor au fost înregistraţi în contabilitate ca excedent, întrucât structurile BOR sunt entităţi juridice fără scop patrimonial. Din cele 21 de eparhii, 4 nu şi-au declarat veniturile pe anul trecut.  În ce priveşte organele de presă ale Patriarhiei (n.r.: Trinitas şi Basilica), nu există date publice pe site-ul Ministerului de Finanţe.

 

 

În acest calcul am adăugat şi profitul agenţiei de turism a Patriarhiei, Basilica Travel, care se ocupă cu organizarea pelerinajelor. Basilica Travel a avut afaceri de 4,2 milioane de lei în 2015 şi un profit de 1,5 milioane lei (333 de mii de euro), de două ori mai mare faţă de cifra de afaceri raportată în 2014, de 2 milioane de lei şi profitul de 513 mii de lei (114 mii euro). Anul trecut, Patriarhia Română (Administraţia Patriarhală), a raportat un profit de 2,6 milioane de lei (577 mii euro), mai mare cu 84,4% faţă de cel din 2014 de 1,4 milioane de lei (311 mii euro).

 

Pe primul loc, în rândul celor mai profitabile eparhii ale BOR se află Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, condusă de ÎPS Teofan, care a înregistrat un profit de 2,9 milioane de lei (644 mii euro) în 2015, mai mic cu 57,7% faţă de cele 6,9 milioane lei raportate (1,4 mil. euro) în 2014. Aceasta este urmată de Arhiepiscopia Bucureştilor, condusă de Patriarhul Daniel. Instituţia a avut un profit de aproape 2,3 milioane de lei (511 mii euro), mai puţin cu 68,6% faţă de 2014, când a avut un profit de 7,4 milioane de lei (1,64 mil. euro). Situată pe al treilea loc, cu un profit de 1,8 milioane de lei (400 mii euro) în 2015, bani din venituri nepatrimoniale, precum donaţii sau cotizaţii, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, condusă de ÎPS Calinic, a avut un câştig mai mic cu 18,8% faţă de 2014, când a raportat un profit de 2,2 milioane de lei. Totodată, pe locul patru se află Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, condusă de Episcopul Vicenţiu. Aceasta a înregistrat un profit de 1,6 milioane de lei (355 mii euro) anul trecut, cu 94,8% mai puţin decât în 2014 când a raportat un profit de 3,2 milioane de lei. Locul cinci este ocupat de Arhiepiscopia Timişoarei, condusă de ÎPS Ioan, a raportat un profit de aproximativ un milion de lei (222 mii euro) în 2015, cu 66,5% mai puţin faţă de profitul raportat în 2014, de 3,1 milioane lei.

 

Condusă de ÎPS Irineu, Arhiepiscopia Craiovei  se află pe locul şase. Aceasta a trecut de la o pierdere de peste 10,5 milioane de lei (2,3 mil. euro) în 2014 la un profit de circa 915 mii de lei (203 mii euro) în 2015. Pe locul şapte, sub tutela lui ÎPS Nifon, se situează Arhiepiscopia Târgovişte, care a avut un profit de 809 mii de lei (179 mii euro) în 2014, mai mare cu 452% faţă de cel din anul anterior, respectiv 146 de mii de lei. Cu un excedent de 786 de mii de lei (174 mii euro) în 2015, Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, condusă de PS Sebastian, ocupă locul opt. Profitul eparhiei a scăzut cu 65,9% faţă de cel de 2,3 milioane de lei din 2014.

 

De la o pierdere de peste 339 de mii de lei în 2014, eparhia condusă de PS Nicodim, Episcopia Stehaiei şi Severinului, a raportat un profit de peste 573 de mii de lei (127 mii euro) în 2015. Aceasta se află pe locul nouă. Clasându-se pe locul zece, profitul Arhiepiscopiei Alexandriei şi Teleormanului din 2015, condusă de PS Galation, a scăzut cu 56,9%, de la 1,1 milioane de lei în 2014, ajungând la puţin peste 487 de mii de lei (108 mii euro) în 2015. Sub conducerea lui ÎPS Ciprian, Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, care se află pe poziţia 11, a raportat un profit de 349 de mii de lei (77 mii euro) în 2015, cu 39,7% mai mic decât cel din 2014, de 579 de mii de lei.

 

Anul trecut, Arhiepiscopia Sibiului, al cărei şef este ÎPS Laurenţiu Streza, a înregistrat un profit cu 49,8% mai mic decât în 2014, de la 620 de mii de lei, la 311 mii de lei (69 mii euro) în 2015. Eparhia se află pe locul 12.

 

 

Scutiri de impozite pentru credinţă

 

Nici în 2016 preoţii nu sunt obligaţi să dea bon fiscal pentru lumânări, nunţi şi botezuri. Noul Cod Fiscal a introdus chiar alte scutiri de dări la stat în cazul cultelor religioase din România. Reprezentanţii cultelor religioase sunt scutiţi de impozit pentru sumele pe care le obţin din vânzarea de terenuri, clădiri şi maşini pe care le-au folosit în activităţi economice, condiţia fiind ca sumele respective să fie utilizate pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult.

Totodată, cultele religioase nu sunt impozitate pentru mai multe tipuri de venituri: cele obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, venituri obţinute din chirii, venituri din despăgubiri în forma bănească. De asemenea, sunt scutite de taxe şi donaţiile, veniturile obţinute din taxe, veniturile din dividende sau dobânzi, venituri pe spectacole, venituri din publicitate.

 

 

 

Sursa:capital

Category: mandri.ro
Tags: , , , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Meniu