Cei care vor avea ocazia să voteze pentru prima dată în 2016 nu au prins perioada „gardienilor”. Acei oameni ai Legii care nu erau nici la fel de fioroși, nici la fel de serioși ca cei de la Jandarmerie sau de la Poliție. Când legislația a transformat gardienii în (polițiști) comunitari, asocierea numelui cu câinii vagabonzi le-a subminat și mai mult din puțina autoritate (de a te reține până soseau polițiștii adevărați) de care dispuneau. De aceea, Legea nr. 155 din 2010 a reinventat încă o dată instituția de ordine publică din subordinea Primarului și i-a dat un nume mai serios: Poliția Locala. Acest articol putea să se rezume la un paragraf, dar pentru a continua modelul de până acum în această rubrică, link-uri către știri și documente vă vor ajuta să înțelegeți peisajul local.
În Arad, această instituție funcționează – în baza HCLM nr. 11/2011 – de 5 ani. În ultimul an însă am aflat că Poliția Locală nu poate curăța Aradul de afișajul illegal, nu poate păzi mobilierul stradal din câteva parcuri, nu poate asista în plătirea amenzilor de parcare. Adică nu poate face multe din ceea ce ne-am aștepta să facă foștii gardieni publici. În schimb, un director de la ei este „numai bun” pentru a ocupa cu dedicație funcția de administrator al județului, instituția coordonează vopsirea zidurilor, se prezintă frumos în școlile din Arad, iar directorul se ocupă de așa-zise campanii umanitare la pachet cu … imaginea politică a unora.
Din RAPORTUL pe 2014– publicat în ianuarie 2015 – putem citi că „înființarea Poliției Locale Arad a fost o necesitate avind in vedere rolul predilect profilactic dar și sancționator al acestei institutii, parte componentă a aparatului de specialitate al Primarului. Totodată, înființarea Poliției Locale Arad a reprezentat una dintre acțiunile concrete ce a vizat pe de o parte modernizarea administrației publice locale iar pe de alta, eficientizarea raporturilor cu cetățenii în scopul declarat al asigurării unui climat de siguranță civică, în cel mai larg sens.”
Un climat de siguranță civică … ?
Când s-a înființat această instituție cu actuala denumire, am avut o corespondență cu un specialist în siguranță internațională și relații internaționale. La întrebările legate de controlul cetățenesc al unei instituții asemănătoare mai mult cu o agenție de pază decât cu ceea ce înțelegem în sens larg prin poliție, acesta mi-a povestit:
(…) the political and the judicial process is largely responsible for protecting against abusive police. Clear examples of police abusiveness are reported by the press. The local community will demand action from their elected representatives. Usually the police themselves will conduct an investigation where police brutality is alleged to have occurred.
Nu este cazul de abuz de forță în Arad, ci mai degrabă de lipsă de competență, conform cu descoperirile din ultimul an. În anumite situații, aproape singulare, presa și-a făcut datoria. Însă incompetența în domeniu nu ar trebui să lase loc altor acțiuni mai dubioase. Nu vorbesc de recentul caz al sustragerii unor bănci de pe domeniul public (strada Mețianu) pentru a preveni un eventual furt (?!), ci de activitățile de PR pe bani publici. Mai precis, acțiunea de imagine pe spatele coletei de monezi din fața Primăriei, desfășurată de Poliția Locală și unul din ONG-urile lui Glad Varga.
Să ceri bani pentru spitale când banii publici pentru spitale sunt furați
…asta cum se numește? În urmă cu nici un an, Poliția Locală dorea „să curățăm străzile Aradului de cerșetorii care nu contenesc să apară” și acuza arădenii care dădeau bani cerșetorilor. Mai mult, a avut o idee: „tocmai mărunții oferiți zilnic cerșetorilor îi mențin pe aceștia pe străzi. Cu siguranță, dacă nu ar primi nici un leu, ar dispărea definitiv”, declara atunci doamna director Viorica Graur. Nu am vreo problemă că s-au strâns bani, monezi chiar, pentru o secție din Spitalul Judetean, ci că au făcut asta pe bani publici și și-au făcut imagine pozitivă, când administrația locală și partidul celor implicați este în mijlocul anchetelor de corupție în ce privește achiziția aparaturii din spitale!
Ideea de a trimite celor care oferă bani cerșetorilor o scrisoare privind „neajunsurile pe care le presupune gestul făcut” din partea Poliției Locale a fost lipsită de logică. Dacă doreau să combată cu adevărat fenomenul sărăciei, desigur! Dacă în spatele acțiunii se regăsea nevoia semnării unui nou contract de livrare a corespondenței Primăriei Arad (articol înlăturat între timp de pe website-ul lui Glad Varga, dar disponibil pe alte site-uri de știri) în valoarea de 2 milioane de lei, atunci ar mai fi avut sens. Dar așa, premisa (1) `toți cerșetorii sunt din afara Aradului` rămâne una falsă și (2) țintirea doar a celor cu autoturisme, mai bine zis a celor care oferă bani cerșetorilor aflându-se în mașină, este ciudată! Cei care chiar se luptă pentru a reduce nivelul sărăciei în România și nu dispun de bani de la primării sau alte instituții publice pentru astfel de acțiuni costisitoare s-ar cruci.
Ideea de a cere bani de la cetățeni pentru a înlocui mobilierul și echipamentul auxiliar (electrocasnic) din spital pare logic. Dar înainte să fi organizat strângeri de fonduri din campanii costisitoare (seiful uriaș, transportul cu mașina, promovarea etc. au costat bani), Poliția Locală mai bine ar fi supravegheat să nu se fure banii pentru spitale în tot felul de licitații aranjate la PDL. Nu ne mai surprinde nimic? În România, dacă șefa anti-mafia (DIICOT) era de fapt partenera mafiei imobiliare sau dacă președintele integrității în România (ANI) era un complice al intereselor ilegale imobiliare, totul este posibil?! Oare dacă nu se ocupa Nicolae Ioțcu să mai facă o afacere pe spatele pacienților, rămâneau bani și pentru Sectia de Pediatrie a Spitalului Județean?
Folosirea instituției Poliției Locale în tot felul de campanii pe bani publici
de care beneficiază indirect în materie de imagine fix niște politicieni, asta este nedumerirea mea. Trebuie spus și că doamna director nu este străină de politica, ea fiind odată implicată în fruntea unei campanii electorale. Al unui politician pe care astăzi îl vedem la Primaria Arad. Deci, preocupări pentru campanii de imagine ar exista de multă vreme. Astfel, e logic să constatăm că Poliția Locală nu a fost atentă când spitalele din Arad erau mutate dintr-o parte în alta (atât ca management, cât și ca imobile) pentru niște interese comerciale de moment? Și apropo, de ce activitatea de strângere de fonduri a fost sponsorizată de Centrul Municipal de Cultura, asupra căruia numai suspiciuni de risipă de bani publici și lipsă de transparență există de când s-a înființat? Presa n-a sesizat acest aspect. De altfel, presa s-a trezit abia după ce a fost arestat alesul PNL Arad pe județ că s-au cheltuit milioane de euro degeaba pentru aparatură de spital (inclusiv comisioanele de rigoare politicienilor locali?) atâția ani de zile fără să poată beneficia pacienții de ea!
Totuși este destul de bizar să o vezi pe șefa Poliției Locale în campanie de strângere de fonduri alături de o persoană pe care o investiga Poliția Economică pentru spălare de bani în cadrul partidului care l-a crescut atâta vreme, nu credeți? Probabil asta înseamnă să fii prieten cu Poliția Locală. În Arad am mai asistat la sacrificarea siguranței în favoarea unor interese private. Mai țineți minte când trecerea de pietoni din Piața Avram Iancu a fost mutată ca să facă loc unei terase?
Poliţia Comunitară Arad s-a reorganizat ca instituţie publică de interes local, cu denumirea Poliţia Locală Arad, cu personalitate juridică, sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Arad. Din același Raport de activitate menționat mai sus (în Capitolul VI) vedem o activitate intensă a instituției pe anul 2014, când a emis contravenții de puțin peste 1,7 milioane de lei! Cele 185 de dosare noi care contestă aceste contravenții sunt însă o altă poveste. Poliția se ocupă însă din 2015 și de campanii. Aștept să citesc la sfârșitul lunii ianuarie 2016 Raportul pe anul trecut. Oare se vor menționa și campaniile de imagine în care sunt implicați politicieni?
Am avut convingerea că putem deveni profesioniștii de care Aradul are nevoie pentru asigurarea și menținerea unui climat de siguranță civică, aflați permanent la dispoziția și în slujba cetățenilor. Nădăjduim din tot sufletul că ne-am atins acest obiectiv. Suntem organizați ca structură cu voință și capacitate de acțiune pe toată raza municipiului, pregătită de acțiune și intervenție în toate situațiile ce pot perturba liniștea și siguranța persoanelor, în toate domeniile de competență: de la traficul rutier la disciplina în construcții, de la protecția mediului și activitățile comerciale la evidența persoanei și la absolut tot ce înseamnă ordine publică. Știm că numai ca parteneri ai cetățenilor ne vom putea îndeplini misiunea asumată, de garanți ai liniștii și siguranței arădenilor.
– Viorica Graur, pe website-ul Poliției Locale
După ce ați trecut în revistă tot ce a făcut și nu a făcut Poliția Locală (toate link-urile de mai sus sunt informații publice, trebuia doar să le pună cineva cap la cap), credeți că declarația doamnei director Viorica Graur se potrivește cu realitatea? Sunteți activi pe internet și ați fost martori atât la activitatea de educare pe care conducerea Poliției Locale o face cu cetățenii, cât și la comentariile privind inutilitatea instituției? Vedeți Poliția Locală de la înființare și până acum un partener al cetățenilor și un garant al liniștii și siguranței arădenilor? Dacă nu, ce schimbare întrevedeți? Și de unde credeți că va veni ea? Închei cu un citat din același specialist american:
If Romanians continue to look to the central government as the solution to most or at least many of their problems, the central government will try to control as much of peoples’ lives as it can. America’s experience is that this is not helpful for private enterprise and civil society in general.
Acest text reprezintă exclusiv opinia autorului, pe care îl puteți găsi la adresa JIMM.ro