Continua atitudinea tot mai dispretuitoare la adresa romanilor si institutiilor de la Bucuresti din partea birocratilor trimisi de la Bruxelles sa ne guverneze, prezentati in poleiala de tehnocrati. O atitudine relevata cel mai bine poate de ministrul Finantelor Anca Paliu Dragu, nemultumita ca romanii nu vor sa lucreze pe „2 lei”. In acest peisaj se incadreaza perfect, in opinia noastra, si fosta asistenta a Monicai Macovei, ministresa Justitiei Raluca Pruna (foto). Un personaj care s-a facut remarcat pentru prima data prin declaratiile privind posibilitatea de a nu o nominaliza pe Kovesi pentru un nou mandat, declaratii asupra carora a revenit cu precizari, probabil de teama sa nu o supere pe sefa DNA. De la acel moment si pana acum, din ce s-a vazut, Raluca Pruna are ca principala preocupare cartile scrise de condamnati, subiect de care interesata este si, coincidenta, insasi Monica Macovei. De altfel, prima conferinta de presa a ministresei a fost pe aceasta problema. Raluca Pruna este extrem de pornita sa abroge prevederea din lege care da dreptul detinutilor sa beneficieze de reducerea pedepsei daca scriu carti. Iar ministresa este atat de hotarata, incat a ajuns sa ignore chiar si Consiliul Superior al Magistraturii.
Dupa cum se stie, in urma cu aproximativ doua saptamani, Raluca Pruna a anuntat ca are de gand sa abroge prin ordonanta de urgenta prevederile din lege referitoare la cartile scrise de detinuti. Este vorba mai exact despre art. 96 alin. 1 lit. f) din Legea 254 din 2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, potrivit caruia:
„Pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale, in vederea acordarii liberarii conditionate, se calculează dupa cum urmeaza: (…) in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare stiintifica sau inventie si inovatie brevetate”.
Aceasta este prevederea pe care Raluca Pruna doreste sa o abroge. Problema a fost discutata si in cadrul CSM, unde s-a stabilit, atat in cadrul comisiei de specialitate, cat si in Plen, ca abrogarea acestui paragraf nu este oportuna. Dialogul din CSM este prezentat mai jos.
Premierul Ciolos este obligat sa tina cont de pozitia CSM
In sedinta Plenului CSM de joi, 29 ianuarie 2016, judecatorii Adrian Bordea si Mircea Aron, acesta din urma presedintele CSM, i-au explicat Ralucai Pruna ca nu decizia de a abroga aceasta prevedere este cea mai buna, fiind necesar mai degraba un control mai atent asupra lucrarilor stiintifice scrise din detentie si o inasprire a conditiilor care sa duca la reducerea pedepsei.
Care credeti insa ca a fost reactia ministresei? Ei bine, Raluca Pruna le-a explicat nonsalanta membrilor CSM, pe un ton superior, zicem noi, ton folosit de altfel si la iesirea de la CSM cu ocazia intrebarilor adresate de jurnalisti, ca ea va merge in continuare pe ideea abrogarii. Practic, Raluca Pruna ignora pozitia CSM, o pozitie despre care trebuie sa recunoastem a fost corecta de aceasta data. Evident, in alte cazuri in care CSM a fost sarit din schema sau cand politicienii nu au tinut cont de opinia Consiliului, o intreaga propaganda s-a declansat, acuzand ca este inadmisibil sa se intample asa ceva. Acum, cu putine exceptii, ignorarea CSM de catre ministresa Pruna este trecuta cu vederea. Cert este insa ca premierul Ciolos nu ar trebui sa treaca cu vederea pozitia CSM atunci cand Pruna va propune ordonanta de urgenta.
In cadrul aceleasi sedinte, Raluca Pruna a mai socat cu o afirmatie. Si anume ca este discriminatoriu sa rasplatesti munca intelectuala mai mult decat cea fizica. Asta desi o lume intreaga stie ca o munca intelectuala presupune un efort mult mai mare decat o munca fizica.
Iata dialogul din CSM:
„Adrian Bordea: Noi am analizat in Comisia 1 tot ceea ce au insemnat discutiile din spatiul public care ar fi negresit justificate. Si s-a ajuns la concluzia ca in ce priveste conditiile pentru acordarea unor beneficii celor care scriu lucrari stiintifice trebuie sa fie bineinteles determinate de calitatea acelui inscris, acelei lucrari. Si s-a considerat ca definirea caracterului stiintific al lucrarii trebuie foarte bine stabilita. Un aspect trebuie insa de la inceput sa-l clarificam: abrogarea unei astfel de dispozitii poate crea mai mult rau. De aceea, am considerat ca nu abrogarea este poate solutia cea mai buna, ci inasprirea conditiilor sau stabilirea, mai corect, a conditiilor in care un detinut poate benefica, in conditiile in care are o activitate stiintifica, de un castig. Aceasta pentru ca ne poate duce in mai multe zone abrogarea. Una dintre ele poate fi chiar o discutie si despre discriminarea muncii fizice fata de cea intelectuala. Este foarte adevarat insa ca tot ceea ce s-a scris si s-a spus in spatiul public constituie o realitate pe care noi, negresit, trebuie sa o analizam si sa o aducem la matca ei, si anume lucrarea stiintifica trebuie intr-adevar sa aiba un caracter stiintific. Mai trebuie lucrat si la aspectul legat de numarul de zile sau de proportia in care o lucrare stiintifica poate aduce sau nu un beneficiu in executare. Cam acestea sunt liniile generale, ceea ce a considerat bine sa expuna Consiliul prin comisia aceasta de specialitate.
Livia Stanciu: Da, dar concluziile cel putin pe care le-am vazut pe punctul de vedere al Directiei, care de fapt, in momentul in care se exprima acel punct de vedere, se refera la continutul in integralitate a art. 96 ori Ministerul Justitiei s-a referit punctual doar la abrogarea dispozitiilor 96 litera f). Deci, punctul de vedere al Directiei este in sensul ca in aceasta litera ar fi incluse si alte tipuri de activitati care se efectueaza in cadrul penitenciarului si care ar putea atrage o eventuala liberare conditionata.
Mircea Aron: Sa fixam cadrul in care s-a discutat in Comisie. Cadrul este exact legat de 96 litera f). Cu siguranta ca nu s-au scris carti, sau eu nu am identificat, poate o fi existand, dar in spatiul public au fost discutii pe ideea ca nu prea au fost carti care sa corespunda spiritului legii, ideii pentru care legiutorul a avut in vedere sa nu discrimineze munca fizica de munca intelectuala. Faptul ca intr-adevar nu s-a respectat spiritul legii este un adevar de necontestat. Ceea ce a abordat Directia si prin urmare si Comisia a spus ca n-ar fi poate cazul sa abroge. Asta sigur ca e doar o simpla parere, ea este emisa si se deplaseaza spre zona initiatorului, pana la urma ministerul face politica publica, daca se considera ca nu exista sanse ca aceasta dispozitie sa poata fi realizata la noi, pentru ca exista suspiciuni perpetue ca nu s-ar putea realiza carti cu caracter stiintific, e mai usor de vorbit despre inventii si inovatii, acolo e mai usor de verificat pentru ca te duci la OSIM si lucrurile sunt mult mai clare. Pe de alta parte, cred ca s-a avut in vedere faptul ca s-a propus adoptarea Regulamentului de executare a pedepselor care trebuia dat in adoptarea Legii 254, trebuia sa fie dat demult prin Hotarare de Guvern, e adevarat nu e culpa actualului Guvern, trebuia sa fie din octombrie 2014 realizat, nu s-a realizat. Deci, in esenta discutia este aceasta si eu cred ca asta trebuie sa fie subiectul la care ne gandim atunci cand vom vota: poate sa existe o asemenea dispozitie care pe de-o parte nu discrimineaza munca fizica de munca intelectuala? Evident, trebuie avuta in vedere rigoarea care trebuie sa stea la baza unei astfel de apreciere, trebuie sa aiba ideea ca intr-adevar cel care scoate lucrarea este autorul si aici noi chiar am lucrat. Cred ca ideea de a nu abandona acest proiect vine de la faptul ca in Consiliu s-a lucrat inca din vara anului trecut si am stabilit criterii ca sa nu mai permita folosirea textului de la 96 lit. f) pentru reduceri de pedepse total nejustificate. Criterii am putea gasi, dar daca credeti ca e foarte greu de realizat asta, sigur ramane la indemana dumneavoastra sa spuneti ca aceasta litera f) poate sa iasa. Pana la urma sigur ca oameni care au scris carti in penitenciare ar putea sa faca si altceva, mai sus cu o litera, poti sa te pregatesti profesional pentru profesii, bucatar, tinichigiu si asa mai departe.
Livia Stanciu: Am o rugaminte. Permiteti-mi sa imi continui ideea anterioara. Ma uit pe document acum si se mentioneaza asa: in opinia noastra solutia abrogarii art. 96 alin. 1 lit f) din Legea 254 nu se justifica in conditiile in care in vederea acordarii liberarii conditionate o parte din durata pedepsei e considerata ca executata si in cazul prestarii altor tipuri de activitati, fiind enumerate si alte tipuri de activitati. Daca ne ducem si ne uitam pe textul art. 96 lit. f) textul acesta nu face referire la alte tipuri de activitati de genul celor enumerate in punctul de vedere exprimat de catre Directie, ci face referire doar punctual la situatia pe care o invoca doamna ministru, elaborarea de lucrari stiintifice.
Raluca Pruna: Eu asteptam, sigur, si nota asta si sa discutam. Dumneavoastra stiti ca discutiile cu privire la modul cum s-a aplicat procedura cu privire la elaborarea de lucrari stiintifice au inceput din aprilie, cel putin din aprilie 2015, probabil ca nici CSM, nici ministerul nu au avut niste cifre, deci nu s-a, sau asa mi s-a spus mie cand mi-am preluat mandatul, nu au avut dimensiunea exacta a activitatii de cercetare stiintifica din sistemul penitenciar romanesc. Dar discutia a existat din aprilie. Eu am lipsit la ultimele doua sedinte de Plen, eu am aflat din presa ca Inspectia Judiciara a facut un raport, l-a pus la dispozitia CSM. Eu, sigur din colegialitate pentru acest for in care sunt membru de Plen, spun ca da, intr-adevar Ministerul Justitiei are initiativa, iar eu o sa merg in continuare pe abrogare. Dar, pentru ca se mentioneaza despre discriminare in nota, vreau sa spun ca este la fel de discriminatoriu ca pentru munca asa-zis intelectuala, deci eu n-am niciun fel de motiv la acest moment, sa identific o lucrare din lista lucrarilor din 2015, care dupa standardele europene, caci suntem stat membru, poate fi considerata lucrare stiintifica. Deci eu constat ca avem o procedura extrem de detaliata, eu spun ca in litera ei nu s-a aplicat, si asta urmeaza sa spuna procurorii, nu eu. Noi oricum discriminam intre munca fizica, ca primim o zi libera la patru zile de munca si dam 30 de zile la o colectie de hartii, care se denumesc lucrare stiintifica, iar eu am ca ministru al Justitiei am obligatia sa constat acest lucru. Si vreau sa mai spun Consiliului, n-am dat publicitatii cifrele, suntem filmati dar imi asum faptul asta, sa stiti ca este exponential si numarul de lucrari in pregatire. Si va dau cifre. In 31 decembrie, cand eu am facut publica prima lista, erau 45 de lucrari in pregatire potrivit datelor care mie mi se dau de catre ANP, pe 6 ianuarie erau peste 100 de lucrari si acum nici nu se mai stie cifra. Iar eu cred ca, si fac discutia asta in CSM, pentru ca nu vorbim aici numai de profesori, de edituri, ci vorbim si de judecatori delegati, vorbim de instante in fata carora aceste lucrari au ajuns. Si eu cu asta ma opresc. Voi merge mai departe cu ordonanta de urgenta si va spun o s-o pun pe site, nu am obligatia sa fac o consultare, dar pentru ca subiectul e de interes o s-o pun in consultare 24… in timpul… vineri o sa fie si va fi tot week-end-ul acolo. Cifrele singure justifica urgenta, voi argumenta pe disciminare, pentru ca, inca o data, e discriminatoriu sa rasplatesti munca intelectuala mai mult decat munca fizica si pe elemente de drept comparat. Va spun ca nu exista stat membru in care sa avem o asemenea dispozitie. Este adevarat ca noi avem fractia aceea de… te poti duce in fata Comisiei de liberare conditionata dupa ce ti-ai executat 2/3, respectiv 3/4, fractia asta este mare, in alte state este mai mica. Dar in niciun stat membru daca dansezi, canti, pictezi, munca artistica acum in formularea art. 96 nu este rasplatita. Iar eu am cunoscut condamnati in penitenciare care au lucrari, care au picturi in colectii din strainatate, munca lor nu este rasplatita. Lucrarile stiintifice sunt lucrari stiintifice care ele trebuie sa fie consemnate dupa criterii obiective. Am vrut sa am discutia asta in CSM, cred ca trebuia sa o fac poate inainte de a anunta publica ordonanta de urgenta”.
Sursa: www.luju.ro