Problemele de la cele două CET-uri este tot mai gravă, asta dacă este să ne luăm după sindicaliştii din cele două centrale, dar şi a membrilor Consiliilor de Administraţie a celor două CET-uri. Datoriile cresc pe zi ce trece, populaţia plăteşte facturile, dar banii nu sunt suficienţi pentru a acoperi cheltuielile, iar „bulgărele de zăpadă” se dă de-a dura.
În cadrul Comisiei pentru Dialog Social care a avut loc joi, la CJA, cel mai fierbinte punct al discuţiei a fost situaţia gravă a CET-urilor. Sindicaliştii au anunţat probleme iminente, iar cei din Consiliile de Administraţie au confirmat situaţia ingrată. Totuşi, pentru moment, nu s-a putut găsi o soluţie. S-a vorbit mult, au fost „dezgropaţi morţii”, s-a discutat despre organigramele încărcate ale celor două centrale, s-a vorbit despre salarii, dar nimeni nu a reuşit să vină cu varianta salvatoare. Nici măcar Gheorghe Falcă, primarul Aradului, care a ajuns şi el la acea şedinţă.
Primarul Gheorghe Falcă a expus istoria CET-urilor din 2002 până azi, a bifat paşii prin care a trecut centrala, cum s-a despărţit în două, ce s-a încercat să se facă, tentative de modernizare, tentative de fonduri europene, alte tentative referitoare la fonduri guvernamentale. Dar, în final, Falcă a dus discuţia în spectrul politic, moment în care ceilalţi prezenţi în sală şi-au pierdut interesul. Dar să vedem ce s-a discutat la această şedinţă.
Ce este Comisia pentru Dialog Social? Teoretic, din această comisie fac parte Prefectura şi Consiliul Judeţean Arad, ca şi instituţii publice, şi reprezentanţi ai sindicatelor din Arad. Teoretic, Prefectura şi Consiliul Judeţean ar trebui să medieze problemele angajaţilor reprezentaţi de sindicate. Dar, deşi este membru al comisiei, mai mult, comisia chiar se află în subordinea ei, Prefectura Arad nu a catadicsit să trimită niciun reprezentant important la această întâlnire. A fost prezentă doar o simplă secretară, care nu a intervenit în discuţii.
Comisia şi-a început lucrările, iar subiectul a fost situaţia CET-urilor. „Am crezut că lumea se va apleca mai serios asupra problemelor de la CET-uri. Pentru că, dacă nu se rezolvă aceste probleme, aproximativ 80.000 de arădeni vor avea de suferit. Am cerut bani de la Primărie, am cerut bani de la Guvern, nimeni nu vrea să dea nimic. Situaţia este foarte gravă, riscăm ca angajaţii să nu îşi mai primească salariile. Şi mai grav, riscăm ca în luna februarie să rămânem fără căldură. Va fi o bombă socială, 80.000 de arădeni vor rămâne fără căldură”, a anunţat liderul de sindicat Ilie Don.
Florin Manta, preşedintele Consiliului de Administraţie al CET Hidrocarburi, a spus că s-a ajuns în această situaţie ingrată nu din cauza datornicilor, nu din cauza Primăriei, ci din cauza unor legi care nu reflectă realitatea. „Arădenii sunt buni-platnici, stăm foarte bine la încasări, peste 90 la sută. Nici cu Primăria nu avem probleme, achită subvenţia. Problema este că legea ne impune ca pierderile pe reţea să fie calculate în procent de 18 la sută. Asta în condiţiile în care noi înregistrăm pierderi de 32-35 la sută. Cum restul de 17 la sută pierderi nu îl acoperă nimeni, s-a ajuns în această situaţie în care ambele CET-uri au datorii”, a spus Manta.
Alt subiect dezbătut a fost scindarea din 2009 a CET-ului care a dus la divizarea în două societăţi distincte: CET Arad şi CET Hidrocarburi. „Este o gafă monumentală faptul că cele două CET-uri sunt două persoane juridice distincte. Centralele nu pot coexista separat, cheltuielile sunt mult mai mari, există două structuri de conducere, două structuri administrative. Dacă se doreşte doar păstrarea numărului de funcţii de conducere, da, este bine să fie două societăţi. Dar dacă se doreşte rezolvarea problemelor şi reducerea datoriilor, cele două centrale trebuie unite”, a declarat liderul sindical Ionel Rusu.
Joi s-a vorbit mult dar nu s-a ajuns la nicio concluzie, cei care au participat la Comisia pentru Dialog Social hotărând să încerce convocarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Acest comitet analizează situaţiile de urgenţă şi propune o soluţie. „Chiar suntem într-o situaţie de urgenţă”, spun sindicaliştii. Aşa că se va face tot posibilul pentru ca acest comitet să fie întrunit pentru a se identifica o soluţie pentru situaţia ingrată a centralelor arădene.
Poate că cea mai gravă remarcă dintre toate a făcut-o vicepreşedintele CJA, Romulus Guţu, cel care a prezidat întâlnirea de ieri. După ce sindicaliştii au cerut şi ajutorul parlamentarilor arădeni, indiferent de culoarea lor politică, Guţu a spus: „Din 2012, de când particip la aceste şedinţe ale Comisiei pentru Dialog Social, am trimis adrese către toţi parlamentarii să participe şi ei la şedinţe. Nu a venit nici măcar unul dintre ei niciodată”.