După un 1,9% deficit estimat la finalul lui 2015, 2016 nu vine cu veşti tocmai bune. România riscă să sară pragul de 3% instituit prin reglementări europene.
Pe lângă noul Cod fiscal adoptat de Parlament şi devansarea aplicării unor măsuri care au ca efect diminuarea cu peste 10 miliarde a veniturilor la buget, o serie de măsuri adoptate în cursul anului 2015 au ca efect majorarea cheltuilelilor bugetare cu peste 13 miliarde de lei. Ultimele pe listă pensiile speciale. Actualul Guvern susţine că intrarea în vigoare a „bonusurilor pentru bătrâneţe” ale aleşilor locali va avea ca efect depăşirea deficitului de 3%.
Guvernul Cioloş şi-a asumat măsurile adoptate de guvernarea PSD – Victor Ponta, ceea ce a însemnat creşterea cu peste 1% a deficitului pentru anul viitor, de la 1,9% la finalul lui 2015, la 2,8% în 2016.
„Construcţia bugetară pentru anul 2016 se bazează pe prognoza indicatorilor macroeconomici şi ia în considerare toate actele normative, cu impact asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare, adoptate în ultima perioadă. Deficit bugetar (cash) pe anul 2016 se estimează la 2,8% din PIB, ceea ce corespunde unui deficit ESA de 2,95% din PIB şi unui deficit structural de 2,73% din PIB”, susţinea Guvernul, la prezentarea bugetului, fără a pune la socoteală pensiile speciale adoptate de Parlament în ultimele zile ale anului.
De asemenea, în aceste condiţii Cabinetul Cioloş ar trebui să ia o decizie în urrmătoarele zile şi în privinţa salariului minim.
Gândul vă prezintă mai jos11 măsuri care au aruncat practic în aer bugetul României.
1. Majorarea cu 10% a salariilor pentru personalul bugetar – 3 MILIARDE DE LEI
Parlamentul a decis pe 11 noiembrie creşterea cu 10% a salariilor tututor bugetarilor, cu un vot covârşitor în Camera Deputaţilor, decizională în acest caz: 311 „pentru”, 7 abţineri şi doar un vot „împotrivă”. Decizia a fost luată după ce PSD a introdus un amendament în acest sens la Ordonanţa Guvernului prin care se măreau cu 25% salariile din sănătate.
Liberalii s-au opus iniţial amendamentului PSD, cerând mai întâi date suplimentare de la Ministerul de Finanţe, cu privire la impactul bugetar. Ulterior ei şi-au reconsiderat poziţia, votând pentru.
2. Majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din unităţile sanitare – 1,8 MILIARDE DE LEI
Pe 26 august, Guvernul Ponta a aprobat o ordonanţa de urgenţă privind majorarea salariilor din sistemul sanitar cu 25%, măsura fiind aplicată de la 1 octombrie. Executivul şi-a motivat decizia ca fiind „în scopul creşterii motivării personalului din sistemul public sanitar şi, implicit, a stopării migraţiei cadrelor medicale către locuri de muncă din străinătate”. Măsura a vizat personalul din unităţile sanitare publice cu şi fără paturi, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale, centrele de sănătate, centrele de sănătate multifuncţionale, unităţile specializate de urgenţă şi transport sanitar publice, inclusiv unităţile sanitare aflate în subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, personalul din cabinetele medicale organizate la nivelul unităţilor penitenciare, personalul din reţeaua de medicină şcolară, asistenţă medicală comunitară, precum şi alte unităţi sanitare şi medico-sociale publice aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii. De asemenea, de aceste majorări salariale beneficiază şi personalul din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi a serviciilor de expertiză medicale aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii.
3. Dublarea alocaţiei de stat pentru copii – 1,8 MILIARDE DE LEI
Pe 25 mai 2015, parlamentului i-au lipsit două voturi doar pentru unanimitate la adoptarea legii privind dublarea alocaţiei pentru copii. Camera deputaţilor, decizională, a aprobat cu cu 322 de voturi “pentru” şi 2 abţineri, un amendament al PNL privind majorarea alocaţiei de stat pentru copii de la 42 la 84 de lei.
4. Majorarea cu 15% a salariilor pentru personalul din sistemul de învăţământ – 1,7 MILIARDE DE LEI
Pe 5 noiembrie, în ultima şedinţă de guvern pe care Victor Ponta a prezidat-o a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă prin care au fost majorate cu 15% salariile personalului din sistemul public de învăţământ, începând cu 1 decembrie 2015. De această creştere beneficiază 359.810 de cadre didactice, personal didactic auxiliar şi personal nedidactic, respectiv: 290.000 de persoane din învăţământul preuniversitar de stat, 7.850 de persoane din unităţile finanţate integral de la bugetul de stat, 57.500 de persoane din învăţământul universitar şi 4.460 de persoane din unităţile finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.
5. Majorarea cu 12% a salariilor pentru personalul din instituţiile publice de subordonare locală 1,3 MILIARDE DE LEI
Creşterea salarială a fost decisă, pe 30 iunie, printr-o ordonanţă de urgenţă care prevedea iniţial majorări de salarizare în sistemul universitar şi preuniversitar pentru cadrele nedidactice.
6. Actualizare normă de hrană şi echipament pentru militari şi poliţişti – 1 MILIARD DE LEI
Decizia a fost luată tot prin oronanţă de urgenţă pe 30 iunie şi a intrat în vigoare la 1 iulie.
7. Majorarea indemnizaţiilor veteranilor de război şi ale persoanelor persecutate din motive etnice şi politice – 0,6 MILIARDE DE LEI
Pe 11 martie, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care se dublează de la 1 iulie 2015 indemnizaţiile deţinuţilor politici din închisorile comuniste, persoanelor persecutate politic sau deportate, ajungându-se la 400 lei pentru fiecare an de detenţie sau deportare.
8. Majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din sistemul de asistenţă socială – 556 milioane lei, inclusiv a indemnizaţiilor persoanelor cu handicap – 240,6 milioane lei
Creşterea a fost decisă tot prin ordonanţă de urgenţă.
9. Pensii speciale aleşi locali – 469 MILIOANE DE LEI
În ultima zi a sesiunii parlamentare, mai exact pe 21 decembrie, parlamentarii au decis instituirea pensiilor speciale pentru aleşii locali. Legea a fost contestată în a doua zi de Crăciun la Curtea Constituţională de către Guvern. Potrivit executivului, de prevederile noii legi ar beneficia cel puţin 16.300 de persoane. „Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, şi tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca şi impactul asupra bugetului de stat”, se arată într-un comunicat al Guvernului.
10. Pensii de serviciu pentru grefieri, personal navigant, personal diplomatic şi consular, funcţionari publici parlamentari – 300 MILIOANE DE LEI
Legea a fost adoptată de parlament la începutul lui aprilie, aleşii respingând o cerere de reeaxaminare a actului normativ, formulată de preşedinte. Potrivit legii, categoriile mai sus menţionate beneficiază de pensii de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care este depusă cererea de pensionare.
11. Pensii speciale parlamentari peste 100 MILIOANE DE LEI
Proiectul pensiilor speciale, care a fost adoptat pe 15 decembrie de Parlament, prevede că deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după încetarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunară pentru activitatea de parlamentar, aceasta urmând să fie în functie de numărul de mandate.
Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii, potrivit proiectului de lege.
Actul normativ a fost adoptat fără a fi prevăzut impactul bugetar, însă potrivit estimărilor neoficiale acesta ar fi în jur de 100 de milioane de lei.
Sursa: www.gandul.info