VIDEO Procurorul general Augustin Lazăr despre ”bruiajul”care există în jurul sistemului judiciar din România

augustin lazar.hdlsm5bgf4

 

Procurorul general Augustin Lazăr afirmă într-un interviu acordat AGERPRES că “bruiajul” care există în jurul sistemului judiciar din România nu trebuie să impresioneze pe nimeni din justiţie, întrucât este necesară asigurarea unor instituţii “nediscreditate”, a unei ordini de drept “ferme”, la nivel european.

În opinia sa, procedura de selecţie a candidaţilor pentru funcţiile de procurori-şefi ar trebui să fie făcută de CSM, într-o transparenţă totală, iar ministrul justiţiei să dea doar un aviz consultativ, numirea efectivă fiind realizată de preşedintele României.

Lazăr afirmă că ministrul Tudorel Toader, nu a respectat regulamentul CSM la procedura de revocare a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi se întreabă dacă Executivul poate să se erijeze în acelaşi timp “în denunţător şi apoi în evaluator”.

În legătură cu intrarea în vigoare a modificărilor aduse legilor justiţiei, Lazăr declară că imaginea este “sumbră”, modificările fiind făcute fără studii de impact. În plus, crede Lazăr, Ministerul Public se va confrunta cu o mare criză de personal, deoarece aproximativ 750 de procurori se vor putea pensiona, ceea ce va duce la “decapitarea” multor parchete.

Augustin Lazăr critică şi legea privind înfiinţarea secţiei speciale de anchetare a magistraţilor, deoarece nu pot fi cercetate în acelaşi loc accidente de circulaţie şi dosare de abandon în familie, denunţuri depuse de deţinuţi şi dosare de corupţie, alte “lucruri imaginabile şi neimaginabile”.

Cu privire la înregistrările apărute în presă, Lazăr spune că cei care fac show-urile media sunt interesaţi să îi diabolizeze pe procurori.

AGERPRES: Aţi participat joi la întâlnirea şefilor din Justiţie cu Frans Timmermans. Ce mesaj v-a transmis prim-vicepreşedintele Comisiei Europene?
Augustin Lazăr: A fost o întâlnire foarte bună cu prim-vicepreşedintele Frans Timmermans şi cu această ocazie am putut vedea într-adevăr că domnia sa este foarte bine informat în legătură cu problematica ce se discută în România, în special cu referire la problematica instituţiilor Justiţiei. Am putut vedea că unele convingeri pe care le avem noi au fost împărtăşite de Frans Timmermans, făcând referire mai ales la faptul că instituţiile justiţiei au puterea să-şi regleze singure, din interior, toate chestiunile care se ivesc. Nu numai atât, există şi proceduri care sunt foarte clar stabilite, prin care, dacă se pune problema verificării managementului unui procuror sau judecător cu funcţie de conducere, se urmează o anumită verificare de către Inspecţia Judiciară, care este sesizată în condiţiile legii, apoi Inspecţia Judiciară face un referat, apoi acel referat este examinat de secţia de profil din CSM. Prin urmare, există mecanisme care sunt realizate în legislaţia românească în materie de justiţie, pentru
ca niciun arbitrariu să nu poată interveni în acest domeniu.

AGERPRES: Frans Timmermans spunea că nu este treaba politicienilor şi a membrilor Guvernului să verifice Justiţia. Sugera o independenţă mai mare a sistemului justiţiei?
Augustin Lazăr: Justiţia română este una independentă şi, aşa cum a fost reglementată activitatea instituţiilor justiţiei, în ultimii 10 ani, mai ales la intrarea în UE, în anul 2007, justiţia a fost gândită să se poată autoregla şi să funcţioneze independent.

AGERPRES: Suntem la finalul unei săptămâni tensionate, tensiune generată în primul rând de cererea ministrului justiţiei de revocare a procurorului-şef al DNA. Dumneavoastră aţi criticat această cerere, după ce aţi avut anterior o poziţie ceva mai dură şi cu privire la modificările aduse legilor justiţiei. Dincolo de relaţia instituţională, cumva obligatorie, se mai poate vorbi de o colaborare bazată pe încredere între Ministerul Public şi actualul ministru al justiţiei?
Augustin Lazăr: Aş dori să reamintesc care este rolul constituţional al Ministerului Public şi de aici lucrurile vor fi înţelese foarte bine. Misiunea noastră constituţională este de a reprezenta interesele generale ale societăţii, de a apăra ordinea de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor. Plecând de la acest rol, evident că procurorul general trebuie să ia atitudine în apărarea ordinii de drept şi a misiunii pe care o are Ministerul Public. În contextul în care s-a discutat despre legile justiţiei, am participat la dezbatere expunând punctele de vedere exprimate de colegii noştri, de Ministerul Public, de celelalte instituţii ale justiţiei şi, de asemenea, în contextul în care s-a pus problema revocării procurorului-şef, din nou am exprimat un punct de vedere care este foarte concret şi exprimă realitatea. Adică, dacă dorim să contestăm activitatea managerială a unui magistrat cu funcţie de conducere, trebuie să vedem care este procedura prevăzută de lege şi să respectăm o anumită autonomie şi o independenţă pe care justiţia o are. Aici cred că se impune o precizare: nu ar trebui să dramatizăm o discuţie în contradictoriu. Esenţa dezbaterii juridice este discuţia în contradictoriu. Ea nu înseamnă că poate fi interpretată ca un conflict. Juriştii discută, au cultura de a discuta în contradictoriu problemele de drept care se pun. Iar aici, problema de drept este dacă Executivul are posibilitatea să intervină, să ceară revocarea unui magistrat cu funcţie de conducere, înainte de a se parcurge procedura de verificare pe care o prevede regulamentul CSM.

AGERPRES: În timpul şedinţei Secţiei pentru procurori a CSM aţi avut un schimb de replici cu ministrul justiţiei. L-aţi întrebat atunci dacă poate fi formulată o cerere de revocare ignorându-se regulamentul CSM. A încălcat ministrul justiţiei acest regulament?
Augustin Lazăr: Această întrebare am pus-o eu. A fost provocarea, tema pe care am pus-o în dezbatere. Este bine-cunoscut că există art. 24, indice 1, din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CSM, prin care se reglementează pas cu pas procedura de verificare a managementului practicat de un procuror-şef. De la sesizare până la verificarea de către Inspecţia Judiciară. Apoi, punerea în discuţie în secţia de profil, dacă este procuror sau judecător, apoi se cer apărările celui în cauză. Se aduce la cunoştinţă şi se poate face verificarea apărărilor. După care, secţia dispune sau nu revocarea. Cel în cauză are posibilitatea să atace hotărârea secţiei la plen iar după plen are posibilitatea să se adreseze Secţiei de contencios a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Prin urmare, este o procedură foarte elaborată iar eu am întrebat în Secţia de procurori dacă există posibilitatea, dacă este permis ca Executivul să intervină peste această procedură şi dacă poate să o neglijeze şi să facă propria evaluare. Adică, Executivul să se erijeze în acelaşi timp în denunţător şi apoi în evaluator, în judecător al situaţiei, pentru a cere în continuare revocarea unui magistrat cu funcţie de conducere. Răspunsul nostru este că nu poate, fiindcă ar trece linia roşie a separaţiei puterilor în stat.

 

10883169

 

Foto:(c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Nu a respectat acest regulament?
Augustin Lazăr: Este concluzia Ministerului Public. Am lansat această întrebare pentru o dezbatere, pentru a vedea şi alte puncte de vedere.

AGERPRES: V-a surprins faptul că ministrul justiţiei a refuzat invitaţia de a participa la bilanţul DNA?
Augustin Lazăr: Nu. Ministrul justiţiei şi-a expus punctul de vedere acolo şi, în consecinţă, a apreciat că nu ar trebui să repete ceea ce a spus la bilanţul DNA.

AGERPRES: O parte dintre modificările aduse legilor justiţiei au trecut de Curtea Constituţională iar altele au fost declarate neconstituţionale. Aţi făcut o analiză la zi în Ministerul Public în legătură cu impactul acestor legi asupra activităţii parchetelor.
Augustin Lazăr: Am făcut o analiză şi, din ceea ce a rezultat, imaginea din păcate este mai sumbră. Noi nu putem să intuim în acest moment chiar tot ce va rezulta din aplicarea eventuală a acestor legi. Însă, putem vedea că aspecte ale aplicării acestor legi, aşezate ca şi piesele de puzzle unele lângă altele, ne dau o imagine a justiţiei care va fi blocată, adică o imagine sumbră a înfăptuirii justiţiei. Aş dori să vă dau câteva aspecte. Spre exemplu, Ministerul Public funcţionează în acest moment cu un deficit de cadre de 13%, pentru că Institutul Naţional al Magistraturii nu are capacitatea să ne trimită absolvenţi în ritmul în care se pensionează unii colegi sau pleacă judecători. Se întâmplă multe lucruri, pentru că trăim într-o lume foarte dinamică. Ei bine, acum avem 13% lipsă în schema Ministerului Public, neocupată. Dacă le vom oferi posibilitatea unor magistraţi să se pensioneze la 20 de ani (vechime – n.r.), aşa cum în mod generos această lege permite, aceasta înseamnă că, în perioada următoare, vor avea vocaţie de a se pensiona circa 750 de procurori din Ministerul Public. De asemenea, un foarte mare număr de judecători – 700 de procurori din 2.500, este un număr formidabil de mare. Va creşte la circa 30-35%, ba chiar la 40% deficitul de cadre în Ministerul Public. Apoi, ne uităm la faptul că, în următorii patru ani, nu vom mai avea absolvenţi, pentru că la Institutul Naţional al Magistraturii perioada de şcolarizare va fi de patru ani. Ceea ce ne pune pe gânduri foarte serios, fiindcă numărul de dosare a tot crescut. În acest moment, avem circa 1.700.000 de dosare de soluţionat, aşa se va prezenta în bilanţul pe care îl vom avea miercuri şi ne punem problema cine va rezolva aceste dosare, pentru ca ele să nu se prescrie. După cum s-a văzut, opinia publică este foarte sensibilă şi cu toţii suntem sensibili la faptul că justiţia ar trebui să se facă într-o manieră rapidă, cu celeritate, şi nu ar trebui lăsate dosarele privind fapte grave să se prescrie. Însă, în acest moment, aşa se prevede, că vom avea o criză foarte mare. Dar nu este tot. Să vedeţi. Cine sunt cei 750 de procurori care au vocaţie de a merge la pensie? Majoritatea sunt conducători ai diverselor unităţi ale Ministerului Public, fiindcă la 20 de ani (vechime – n.r.) oamenii au ajuns la o pregătire profesională, la expertiză în domeniu şi au ajuns conducătorii celorlalţi. Ei bine, foarte multe unităţi ale Ministerului Public vor fi decapitate, cum se zice, din simpla intrare în vigoare a legii. Ceea ce este foarte grav. Asta nu e tot. În ţară, avem circa 15 unităţi care în anul 2017 au funcţionat cu un singur procuror.

AGERPRES: Au putut funcţiona cu un singur procuror?
Augustin Lazăr: Au funcţionat foarte greu. Au fost preluate dosarele la unităţile de parchet ierarhic superioare. Acel procuror singur a intrat doar în şedinţele de judecată. S-au găsit nişte modalităţi foarte complicate de rezolvare a problemelor. Dar nu e tot. Mai sunt circa 10 unităţi de parchet care au funcţionat cu procurori delegaţi de la unităţile superioare. Ele, practic, nu au niciun procuror titularizat, ceea ce înseamnă că aproximativ 25 de unităţi de parchet vor rămâne fără niciun fel de procuror, pentru că, potrivit noii legi, trebuie să funcţionezi acolo unde ai gradul de jurisdicţie. Dacă eşti de parchet de tribunal, nu mai poţi lucrezi la parchetul curţii de apel iar cel care lucrează la parchetul curţii de apel nu va fi plătit la nivelul lui de jurisdicţie pentru a lucra la un parchet local. A fost o dezbatere publică foarte puternică, în sensul în care oameni cu o calificare foarte mare, de parchet de curte de apel, trebuie să lucreze la parchetul local şi aşa ceva nu este moral. Prin urmare, o sumă de probleme pe care noi, în acest moment, le-am intuit, dar vor fi foarte multe pe care nu le-am intuit, însă se va vedea că, în momentul în care vor intra în vigoare aceste legi, aceste probleme vor apărea la suprafaţă şi ne vor provoca. Ce concluzie tragem din aceasta? Că spiritul care a generat aşa-zisa reformă nu este un spirit european, să funcţioneze justiţia, aşa cum este spiritul ordinii de drept europene conceput. Este cel care face să funcţioneze lucrurile în justiţie, nu să le frâneze.

AGERPRES: Practic, o să plece din sistem şi cei mai buni profesionişti?
Augustin Lazăr: Da. Este riguros, exact. Aş dori să mai fac o precizare: din păcate, nu a învăţat nimeni nimic din faptul că, în ultimii doi-trei ani, la Poliţia Judiciară s-a întâmplat exact acelaşi lucru şi o să vedeţi dumneavoastră la prezentarea bilanţului că avem un recul la dosarele soluţionate de organele de cercetare ale Poliţiei Judiciare de circa 3-4%, din lipsă acută de ofiţeri de poliţie judiciară şi din cauza faptului că dintre cei care au rămas au trebuit să facă un efort să suplinească lipsa celorlalţi. Ei bine, dacă pe lângă problemele ofiţerilor Poliţiei Judiciare vom avea şi problemele Ministerului Public, vă puteţi imagina dumneavoastră cum va funcţiona justiţia română în materie penală.

AGERPRES: Aceste plecări masive sunt generate de avantajele financiare ale pensionării sau şi această situaţie din sistemul justiţiei agravează puţin?
Augustin Lazăr: Mai întâi, putem vedea că oferta de a merge la pensie cu o pensie mai mare, de a câştiga mai mult când nu faci nimic, este o ofertă foarte dificil de refuzat pentru mulţi. Dar lucrurile se limpezesc şi mai mult atunci când vedem condiţiile răspunderii procurorilor şi judecătorilor în noul regim stabilit de legile justiţiei şi care ne clarifică faptul că înăsprirea, realizarea răspunderii foarte severe şi, cred, forţată pentru magistraţi sub regimul noilor legi îi va încuraja pe foarte mulţi să plece la pensie. S-a făcut o evaluare şi s-a observat că, până în acest moment doar, o treime din cei care au avut vocaţia de a merge la pensie au şi făcut-o, până în acest moment şi CSM se încuraja oarecum cu ideea că, chiar în condiţiile în care va fi mai generoasă plecarea la pensie la 20 de ani vechime, totuşi nu vor pleca magistraţii, însă coroborată această ofertă generoasă cu o răspundere draconică, eu cred că lucrurile vor sta altfel. Şi ar trebui să ne gândim de două ori atunci când adoptăm asemenea dispoziţii legale, ar trebui să ne gândim la faptul că avem nevoie de studii de impact înainte. Eu mereu am spus acest lucru. Nu este nimic nou ce spun eu. Niciodată, dar niciodată nu s-a făcut o lege fără studii de impact. În lumea civilizată, în statele europene cu tradiţie, fondatoare ale UE. Când se schimbă două, trei expresii într-o lege, se fac studii de impact cu circa un an de zile înainte, să se vadă la ce se va ajunge. Ei bine, noi nu putem să facem altfel. Suntem stat al Uniunii Europene.

  Interviu cu Călin Gabriel Costea, președintele Partidului Mândri că Suntem Arădeni

AGERPRES: Şi ce soluţie vedeţi pe termen scurt?
Augustin Lazăr: Eu vă spun ce speră majoritatea magistraţilor, că, aşa cum sunt legile, nu ar trebui să intre în vigoare, că ele ar trebui luate la reexaminare în Parlamentul României şi, deşi procurorii, cum spun politicienii, nu fac legile, evident că nu fac legile, dar ca jurişti competenţi, ca practicieni, ca judecătorii de altfel, nu pot să-şi acopere ochii şi să nu vadă că lucrurile astea trebuie studiate înainte de a fi puse în aplicare. De asemenea, potrivit legii, Ministerul Public trebuie să prezinte ministrului justiţiei propuneri cu referire la modul de evaluare a fenomenului criminal şi modul cum ar trebui să se facă incriminările şi mecanismele justiţiei, în aşa fel încât să poată fi combătută criminalitatea cu mai multă eficacitate. Prin urmare, atunci când cineva critică reprezentaţii Ministerului Public că fac astfel de propuneri exagerează, fiindcă există dispoziţii legale anume care îndrituiesc, obligă chiar reprezentanţii Ministerul Public să spună care este situaţia criminalităţii, să spună care ar fi propunerile de lege pentru ca lucrurile să se îndrepte. În Ministerul Public există un compartiment specializat care se ocupă cu această problemă, cu analiza fenomenului infracţional, cu analiza dispoziţiilor legale în vigoare şi fac propuneri de fiecare dată pentru ca noi să le prezentăm ministrului justiţiei, care are această competenţă – în măsura în care apreciază că sunt bune propunerile, să le promoveze ca propuneri de lege. Ministerul Justiţiei are două direcţii foarte puternice care studiază actele normative şi fac propuneri de lege şi examinează propunerile de lege făcute de alte ministere sau alte instituţii ale statului român. Prin urmare, există un flux instituţional şi de acte normative care trebuie luat în considerare şi rezultatele inteligenţei profesionale ale tuturor profesioniştilor trebuie valorificate pentru a face legi mai bune. Legile sunt în slujba oamenilor, nu împotriva lor, şi în slujba ordinii de drept, în slujba binelui public, nu pentru interesele private ale cuiva.

AGERPRES: Una dintre modificările aduse legilor justiţiei se referă la procedura de numire a şefilor din Ministerul Public iar Curtea Constituţională a dat recent şi o motivare. Este vorba de Legea nr. 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, care stipulează că preşedintele poate să refuze o singură dată şi motivat propunerea venită de la ministrul justiţiei. Cum vedeţi această prevedere nouă?
Augustin Lazăr: Vă rog să observaţi şi dumneavoastră că decizia Curţii Constituţionale există. Noi am luat act de această decizie şi prea multe comentarii nu avem de făcut. Aşa cum este creat cadrul legal, Curtea Constituţională l-a interpretat în spiritul Constituţiei. Dar există şi alte propuneri de lege, alte formule pe care CSM le-a adoptat, nu într-o manieră subiectivă, ci văzând şi rapoartele Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

AGERPRES: Şi care ar fi cea mai bună formulă din punctul de vedere al numirii procurorilor-şefi?
Augustin Lazăr: Ne uităm la ceea ce s-a consemnat în rapoartele MCV. Erau încurajate instituţiile statului român să creeze un asemenea model de promovare la vârful Ministerului Public încât să fie în oglindă cu cel de la Înalta Curte, pentru a exista garanţia independenţei magistraţilor-procurori, fiindcă, orice s-ar spune, fără un procuror independent profesional nimic nu se poate face, nu putem concepe o justiţie independentă. Ei bine, ne uităm la propunerea pe care CSM a făcut-o în baza acestei sugestii reţinute în raportul experţilor MCV, să se facă o propune de numire în oglindă. Şi care a fost propunerea? Candidaturile pentru funcţia de procuror general şi funcţiile de la vârful Ministerului Public să fie depuse la Secţia de procurori a CSM, acolo să se facă selecţia candidaturilor sub luminile Consiliului Superior şi ale camerelor video de acolo, care reprezintă o transparenţă totală. Toată lumea poate să vadă dezbaterile. Nici nu se compară cu selecţia pe care o poate face un ministru în biroul său, pentru că nu am văzut camere video şi transparenţa care există la Consiliul Superior al Magistraturii. Dar acest sistem există şi în Italia, există şi în Belgia, adică acolo unde a fost nevoie la sistemele de drept neolatine, unde s-a simţit nevoia, că au fost păţiţi şi ei, că au nevoie de un procuror corect, până la urmă, cu toţii. Ei cred că în timpul mandatului lor va fi veşnic şi că numai aşa va fi, dar mandatele se schimbă şi cu toţii au nevoie, când există un denunţ, de o anchetă imparţială şi o anchetă corectă. Prin urmare, Consiliul Superior al Magistraturii propunea să se facă selecţia candidaţilor în cadrul acelei secţii, ministrul justiţiei, ca reprezentant al autorităţii pe care o exercită asupra Ministerul Public, să dea el avizul, şi nu Consiliul Superior să dea avizul, cum este acum, aviz consultativ. Să dea ministrul avizul şi apoi să se prezinte la şeful statului, care să numească şi să revoce, asigurând solemnitatea necesară înfăptuirii.

10883166

 

Foto:(c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Cu posibilitatea ca preşedintele să refuze?
Augustin Lazăr: Aici este o discuţie la care nu ar trebui să stăruim, că poate refuza o dată sau, mă rog, şeful statului are această posibilitate de a evalua şi de a hotărî. Dar, vreau să vă spun că altă putere are o propunere pe care a făcut-o CSM, din sânul ei venită şi dintre profesioniştii ei realizată, precum şi în mod transparent, la vedere, sub camerele video. Oricine poate să vadă că dintre candidaţii care se prezintă acolo, unul este mai bine. (…) Dar, vă rog să observaţi că această propunere nu a fost băgată în seamă, ceea ce înseamnă că există un interes, evident, un interes politic, de a menţine lucrurile într-o zonă în care cel puţin segmentul Ministerului Public să ajungă cumva sub control, că de aici încolo, sigur că fluxul instituţional al justiţiei poate fi pus sub control. Ce nu ajunge pe masa judecătorului nu se poate judeca.

AGERPRES: Vedeţi ca o măsură de control al politicului?
Augustin Lazăr: Este evident un interes al politicului de a menţine acest sistem. Iată, în Italia, după ce au fost păţiţi şi au mers ani întregi în acest mod, au ajuns la înţelepciunea că trebuie să respecte Consiliului Superior al Magistraturii acest drept de a face selecţia şi de a numi în funcţie.

AGERPRES: Curtea Constituţională a dat undă verde înfiinţării secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor. Ministerul Public nu a fost de acord cu apariţia acestei secţii. Cum veţi gestiona această structură pe care nu aţi dorit-o?
Augustin Lazăr: Vă rog să observaţi mai întâi că simplul fapt al constituţionalităţii unui text nu înseamnă şi că acel text de lege ar fi oportun şi că ar fi bun. Curtea Constituţională nu examinează aceste aspecte. Este obligatoriu, după ce se publică şi intră în vigoare. Dar, până atunci, cei care au puterea de a decide trebuie să ştie că ne-am întoarce cu circa 27 de ani în urmă. Şi când vă spun aceasta, nu exagerez, pentru că, între timp, lumea a evoluat, a fost adoptat principiul specializării magistraţilor într-un domeniu sau altul. Nu mai există magistratul care se pricepe la toate şi nu are cum să le facă pe toate. Nu poţi cerceta în acelaşi loc accidente de circulaţie cu abandon de familie, cu denunţurile inculpaţilor din penitenciare, condamnaţilor definitiv, că nu li s-au administrat toate probele pe parcursul procesului penal, cu corupţia şi cu alte şi alte lucruri imaginabile şi neimaginabile pentru care se depun plângeri penale împotriva procurorilor. Şi atunci, am fost şi noi curioşi şi am făcut o verificare, să vedem, spre exemplu, anul trecut, câte fapte de acest gen au fost denunţate în toată ţara şi care au fost gestionate, au fost instrumentate la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel, aşa cum este competenţa acum, şi cum este competenţa din 1993. Prin urmare, încă din ’93, legiutorul s-a deşteptat şi şi-a dat seama că a aduna din toată ţara într-un singur loc, într-un birou, în Bucureşti, nu e european şi nu e în regulă şi trebuie să ne reformăm, să acordăm încredere procurorilor de nivel de curte de apel să verifice toate aspectele care ţin de diverse lucruri de care sunt denunţaţi procurorii, până la nivel de curte de apel, că pentru ceilalţi, care sunt la nivel de Înaltă Curte, competenţa revine Parchetului de pe lângă Înalta Curte, aşa este sistemul în acest moment. Ei bine, acum noi tindem să facem ce nu a existat în tradiţia noastră niciodată iar dacă a existat ceva mai mic şi mai puţin spectaculos decât ce vrea să introducă legiuitorul acum, a existat în 1993, când nici gând să fi fost atâtea mii de lucrări pe care trebuie să le instrumenteze aceşti procurori. Prin urmare, cei 20 de procurori de la secţia pe care o vede legiuitorul, după volumul de anul trecut, ar trebui să aibă în acelaşi timp câte 200 de lucrări fiecare pe care să le instrumenteze, dar la grămadă, accidente de circulaţie cu abandon de familie, cu fapte de corupţie. Vreau să vă spun că, anul trecut, au fost şase magistraţi trimişi în judecată – trei procurori, trei judecători. Dar manopera şi procesul instituţional de cernere şi de separare a cauzelor relevante de cele nerelevante nu ar trebui să fie aici, în acest birou, fiindcă cei care vor avea 200 de dosare fiecare pe biroul lor vor invoca faptul că nu le-au putut face pe cele relevante, că au trebuit să le facă şi pe celelalte. Şi am mai auzit o afirmaţie publică, precum că trebuie să le luăm în ordinea în care sunt înregistrate. Păi atunci unde ajungem? Fiindcă, între timp, lumea juridică a dobândit acest principiu al specializării şi nimeni nu mai face de toate. Cei care instrumentează corupţie se ocupă exclusiv de corupţia în justiţie, cei care sunt specializaţi în accidente de circulaţie, pe alt profil de activitate, se ocupă de acele probleme. Prin urmare, noi am tot spus acest fapt, dar nu am văzut niciun studiu de impact care să ne contrazică. În schimb, am auzit reproşuri, că procurorii nu fac legi. Eu zic că nu aşa este dialogul juridic. O cultură instituţională presupune să venim cu argumente şi unii şi alţii şi, în sfârşit, analizând din această dispută, să acceptăm că într-adevăr s-a găsit o soluţie care să fie rezonabilă şi care să împace pe toată lumea. Dar, să impui practicienilor, să le spui cum să lucreze ceva ce tu nu cunoşti, asta este absolut surprinzător.

AGERPRES: Practic, o persoană care are o problemă cu un magistrat de la Suceava, să spunem, trebuie să vină la Bucureşti să depună o plângere?
Augustin Lazăr: Da. Dar se va vedea că cele 200 de dosare nu vor putea fi instrumentate de fiecare procuror şi că va trebui să se găsească o modalitate să se delege ofiţeri ai poliţiei judiciare. Apoi, se va ivi problema că ofiţeri de poliţie judiciară cercetează procurori şi judecători şi nu o să convină multora, pentru că nici nu e normal să fie aşa. Şi de aici mai încolo se va vedea, se vor cârpi sau se vor găsi soluţii în pripă specifice situaţiei când nu se fac studii de impact.

AGERPRES: Recent, în cadrul unei dezbateri, aţi făcut un portret-robot al funcţionarilor care fac abuz în serviciu. La cât se ridică fraudele în domeniul achiziţiilor publice şi cât de sofisticate sunt metodele de furt din banii publici?
Augustin Lazăr: Este de remarcat că, într-adevăr, fraudele în achiziţiile publice sunt foarte multe, motiv pentru care mai mult de o jumătate din dosarele aflate pe rolul DNA se referă la abuz în serviciu în legătură cu aceste fraude. Este de remarcat că în rapoartele MCV s-a observat deja că faptele de corupţie legate de asemenea fraude, fiindcă niciodată nu se comit abuzuri aşa, de artă pentru artă, să facă şi cineva un abuz, toate sunt legate unele de altele şi se comite un cocktail de fapte pe care cineva trebuie să le cerceteze. (…) Dar, pentru a reveni la punctul anterior, fiindcă am uitat un argument. Este foarte important să ştiţi că unii magistraţi pot să facă parte dintr-un grup infracţional, aşa cum s-a mai întâmplat, şi să fie dosare cu zeci de volume de lucru. DIICOT nu mai poate să lucreze grupul infracţional şi nu mai poate nici DNA, pentru că nu mai au competenţă. Şi atunci, acel procuror trebuie el singur să instrumenteze acele dosare foarte voluminoase şi nu se ştie în câţi ani. Nu s-a gândit aprofundat cine a studiat această problemă. (…) Revenind la chestiune. În rapoartele MCV s-a remarcat foarte bine că, din păcate, se continuă săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi infracţiuni în legătură cu faptele de corupţie. De ce se continuă? Pentru că există bani publici şi bani europeni şi ăştia sunt foarte atractivi iar modul de operare sofisticat mai nou este că poţi folosi pe cineva, de fapt nu este nou, pentru că l-au folosit italienii şi alţii înainte, în grupările infracţionale poţi folosi pe cineva pe post de paravan, de cap de lemn, “testa di legno”, cum îi zic italienii, pe post de om de paie, cum i se mai spune în jurisprudenţe din Uniunea Europeană sau alte asemenea. Adică iei un om cu o cultură modestă, îi promiţi că îl faci om de afaceri, îl pui administrator la o societate pe care tu o butonezi din spate, prin acea societate faci o mulţime de fraude iar când e să fie, omul acela este cel care este demonstrat ca fiind administrator, el trebuie să răspundă pentru o mulţime de lucruri. În raportul MCV se reţine că nu s-a învăţat din experienţă, că trebuie să crească această capacitate de învăţare din experienţa anterioară. Ba da! Eu zic că au învăţat cei care s-au expus şi pentru acest motiv îi expun pe alţii. Este o manieră cinică de a comite infracţiuni folosind alţi oameni, care să fie sacrificaţi atunci când legea penală se pune în aplicare.

sursa agerpres.ro

 

 

 

Categorie: interviuri
Tags: augustin lazar, functii, interviu, procurori

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Îți dorești un prieten pe viață?
Adoptă un cățel
Click aici
Îți dorești un prieten?
Adoptă un cățel
Click aici