Luni, Iranul a transmis un avertisment direct către București: prezența bazelor militare americane pe teritoriul României este considerată, la Teheran, drept un act de agresiune. Amenințarea rămâne deocamdată în zona politico-juridică, dar ea ridică inevitabil o întrebare mai serioasă — ce s-ar întâmpla dacă tensiunile ar escalada dincolo de declarații?
Răspunsul are un nume: Deveselu.
Un scut construit special pentru rachete iraniene
La sud de Caracal, pe un teren care nu arată spectaculos din exterior, funcționează din 2016 una dintre cele mai sofisticate instalații de apărare antibalistică din Europa. Baza americană de la Deveselu găzduiește sistemul „Aegis Ashore” al NATO — un radar masiv de tip SPY-1 cu rază de detecție de circa 300 de kilometri și o baterie de rachete interceptoare SM-3, gata de lansare verticală.
Motivul pentru care această instalație a fost amplasată tocmai în România nu este întâmplător. Comandorul în retragere Valentin Mateiu a explicat că rațiunea inițială a scutului a fost exact aceasta: contracararea pericolului rachetelor balistice din Orientul Mijlociu, în primul rând cele iraniene.
Interceptorii SM-3 Block IIA — varianta cea mai avansată instalată la Deveselu — au o rază de acțiune de 1.200 de kilometri și pot urca până la o altitudine de aproape 1.000 de km. Sunt capabili să lovească rachete balistice care se deplasează cu viteze de 4-5 kilometri pe secundă. Cu alte cuvinte, proiectile care în câteva minute pot parcurge mii de kilometri.
Cât de aproape suntem de raza iraniană?
Generalul în retragere Virgil Bălăceanu a trasat un tablou clar: Bucureștiul, Sofia și Atena se află practic la limita maximă a celor mai capabile rachete balistice iraniene — undeva în jurul a 2.000 de kilometri. Nu suntem ținta naturală a unui astfel de arsenal, dar nu suntem nici în afara lui.
Dacă s-ar lansa o astfel de rachetă, detectarea ar fi aproape instantanee. Prin rețeaua de sateliți militari, orice lansare de pe teritoriul iranian este identificată în cel mult 20 de secunde. Radarul NATO din provincia Malatya a Turciei preia urmărirea pe traiectoria inițială și transmite datele mai departe. Iar de la primul semnal până la lansarea unui interceptor de la Deveselu ar trece, în scenariul descris de generalul Bălăceanu, între trei și cinci minute.
Interceptarea propriu-zisă s-ar produce în afara atmosferei, în spațiul extra-atmosferic — acolo unde SM-3 excelează.
SUA consolidează tocmai acum rețeaua din România
Săptămâna trecută, România a aprobat desfășurarea pe teritoriul său a unor echipamente americane suplimentare: avioane de realimentare, sisteme de monitorizare și, mai ales, echipamente de comunicații satelitare — toate descrise oficial ca fiind în corelare cu scutul de la Deveselu.
Comandorul Mateiu a explicat ce înseamnă asta în practică: sistemul antirachetă funcționează ca o rețea de senzori interconectați, iar aceste comunicații satelitare redundante asigură că rețeaua rămâne funcțională chiar și în condiții de bruiaj sau atac cibernetic. Nu e o pregătire de atac, subliniază el, ci o consolidare a capacității defensive.
Dacă SM-3 nu ajunge, intervine Patriot și Mamba
Scutul nu se oprește la Deveselu. Generalul Bălăceanu a subliniat că există mai multe aliniamente de apărare care ar putea intra în acțiune succesiv.
România deține trei baterii Patriot, echipate inclusiv cu rachete PAC-3 MSE — cele mai avansate de pe sistem, cu o rază de interceptare de circa 60 de kilometri, testate în mod real împotriva salvelor iraniene lansate asupra bazelor americane din Golf.
La Capul Midia, Franța a dislocat o baterie Mamba cu rachete Aster 30, cu o rază de circa 100 de kilometri, ca parte a Grupului de Luptă NATO pe care Franța îl conduce în România.
La toate astea se adaugă capacitățile Turciei în regiune și gruparea navală din zona Ciprului, dotată cu sisteme antibalistice de mare performanță.
Concluzia generalului Bălăceanu este că, din punct de vedere pur tehnic, probabilitatea ca o rachetă iraniană să-și atingă ținta în România este extrem de scăzută. O consideră, în momentul de față, o probabilitate pur teoretică.