MAGISTRATII VOR PLATI PENTRU ERORI SI ABUZURI

Niciun comentariu

Presedintele Klaus Iohannis (foto) a luat mat de la Curtea Constitutionala a Romaniei. CCR a anuntat marti, 25 septembrie 2018, ca a respins sesizarea lui Iohannis vizand noile prevederi ale Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Ceea ce inseamna ca noua lege va merge la promulgare, iar Iohannis nu mai are nicio cale de atac, fiind obligat sa semneze decretul scrie luju.ro

Cel mai important aspect al noii Legi 303/2004 – asa cum a fost ea votata in martie 2018 de Camera Deputatilor, ca for decizional (click aici pentru a citi) – se refera la o raspundere a magistratilor aplicabila, in conformitate cu recomandarile Curtii Constitutionale formulate la sfarsitul lunii ianuarie (click aici pentru a citi), astfel incat procurorii si judecatorii vor raspunde in sfarsit patrimonial pentru erorile judiciare si abuzurile comise.

Astfel, ca urmare a cerintelor CCR, deputatii au redefinit eroarea judiciara in ceea ce priveste raspunderea magistratilor. Concret, amendamentul PSD si ALDE adoptat prevede ca: “Exista eroare judiciara atunci cand judecatorul sau procurorul, in exercitarea functiei, a incalcat norme de drept material si procesual, fapt ce a condus la incalcarea drepturilor absolute ale persoanei”. Eroare judiciara care atrage raspunderea magistratilor este si atunci cand: “Prin incalcarea in mod vadit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a solutionat o situatie litigioasa contrar realitatii faptice sau juridice ori a produs neregularitate in modul de desfasurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediata in caile de atac sau in procedurile prevazute de lege, producand in acest mod o vatamare grava a drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei”.

Iata forma adoptata de Parlament privind raspunderea magistratilor:

Art. 96 se modifica și va avea urmatorul cuprins:

(1) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

(2) Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea judecatorilor si procurorilor care, chiar daca nu mai sunt in functie, si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta, conform definitiei acestora de la art. 99/1.

(3) Exista eroare judiciara atunci cand judecatorul sau procurorul, in exercitarea functiei:

a) a incalcat norme de drept material si procesual, fapt ce a condus la incalcarea drepturilor absolute ale persoanei;

b) prin incalcarea in mod vadit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a solutionat o situatie litigioasa contrar realitatii faptice sau juridice ori a produs neregularitate in modul de desfasurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediata in caile de atac sau in procedurile prevazute de lege, producand in acest mod o vatamare grava a drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei.

(4) Dispozitiile alin. (3) se completeaza in materie penala cu cele stabilite de Codul de procedura penala, iar in materie civila cu cele stabilite de Codul civil si Codul de procedura civila.

(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice. Competenta solutionarii actiunii civile revine tribunalului in a carui circumscriptie domiciliaza reclamantul.

(6) Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire se efectueaza in termen de maxim un an de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive.

(7) In termen de 2 luni de la comunicarea hotararii definitive pronuntate in actiunea prevazuta de alin. (6), Ministerul Finantelor Publice va sesiza Inspectia Judiciara pentru a verifica daca eroarea judiciara a fost cauzata de judecator sau procuror ca urmare a exercitarii functiei cu rea credinta sau grava neglijenta, potrivit procedurii prevazute de art. 74/1 din Legea 317/2004.

(8) Statul, prin Ministerul Finantelor Publice, va exercita actiunea in regres impotriva judecatorului sau procurorului daca, in urma raportului Inspecției Judiciare prevazut la alin. (7), rezulta ca eroarea judiciara a fost cauzata ca urmare a exercitarii de judecator sau procuror a funcției cu rea credinta sau grava neglijenta. Termenul de exercitare al actiunii in regres este de 6 luni de la data comunicarii raportului Inspectiei Judiciare.

(9) Competenta de solutionare a actiunii in regres revine, in prima instanta, sectiei civile a curtii de apel de la domiciliul paratului. In cazul in care judecatorul sau procurorul impotriva caruia se exercita actiunea in regres isi exercita atributiile in cadrul acestei curti sau la parchetul de pe langa aceasta, actiunea in regres va fi solutionata de o curte de apel invecinata, la alegerea reclamantului.

(10) Impotriva hotararii pronuntate potrivit alin. (9) se poate exercita calea de atac a recursului la sectia corespunzatoare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(11) Consiliul Superior al Magistraturii va stabili, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, conditii, termene si proceduri pentru asigurarea profesionala obligatorie a judecatorilor si procurorilor. Asigurarea va fi acoperita integral de catre judecator sau procuror, iar lipsa acesteia nu poate sa intarzie, sa diminueze sau sa inlature raspunderea civila a judecatorului sau procurorului pentru eroarea judiciara cauzata de exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.

De asemenea, alte prevederi extrem de importante din noua Lege 303/2004 privesc modul de numire a sefilor marilor parchete. Astfel, presedintele Romaniei va putea refuza o singura data, motivat, numirea in functie a Procurorului General, prim-adjunctului si adjunctului acestuia, a procurorului sef al DNA, a procurorului sef al DIICOT, a procurului sef al Directiei pentru Investigarea Infractiunilor Savarsite de Judecatori si Procurori, precum si a adjunctilor acestora.

Redam comunicatul de marti, 25 septembrie 2018, al Curtii Constitutionale:

In ziua de 25 septembrie 2018, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.a) teza intai din Constitutie si al art.11 alin.(1) lit.A.a) si art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere, in cadrul controlului anterior promulgarii, urmatoarele obiectii de neconstitutionalitate:

A. Obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si a legii in ansamblul sau, obiectie formulata Presedintele Romaniei.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a respins obiectia de neconstitutionalitate.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei”.

Modificarile la cele trei Legi ale Justitiei au trecut de filtrul CCR. Iohannis a promulgat o singura lege

Amintim ca disperarea presedintelui s-a soldat cu trimiteri la plimbare si in cazul celorlalte doua legi ale justitiei: Legea 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Fiert de ciuda, Iohannis a iesit intr-o declaratie de presa si a anuntat scrasnind din dinti ca va promulga Legea 304, dar nu a ratat ocazia de a ataca guvernul PSD-ALDE (click aici pentru a citi). In cazul Legii 317, Werner inca nu a scos niciun cuvant, chiar daca marti, 25 septembrie 2018, se implinesc fix 7 zile de cand CCR l-a obligat sa promulge noua forma a actului normativ (click aici pentru a citi).

Category: mandri.ro
Tags: , , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Meniu