OMV Petrom deţine, alături de gigantul american ExxonMobil, concesiunea perimetrului de gaze naturale din Marea Neagră Neptun Deep, cea mai mare descoperire comercială de gaze din offshore-ul românesc.
Publicaţia Profit.ro scrie că şeful OMV a arătat că Legea offshore, adoptată miercuri de Parlament, a fost aprobată prea târziu, ceea ce nu mai permite OMV să evalueze condiţiile prevăzute de aceasta şi să adopte o decizie în trimestrul IV al acestui an, cum îşi planificase iniţial.
Profit.ro scria recent că, dacă Parlamentul votează Legea offshore în forma actuală, gazul din Marea Neagră ar putea să nu mai ajungă în centralele românilor sau în gazoductele ungurilor, cum se tem politicienii autohtoni, ci direct pe masa curţilor de arbitraj.
Şeful OMV s-a declarat nemulţumit şi de obligaţia impusă de lege producătorilor offshore de gaze de a vinde pe pieţele centralizate din România minimum 50% din cantitatea anuală de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, cu precizarea că este vorba de 50% din cantitatea de gaze naturale din producţia proprie.
“Suntem foarte preocupaţi de faptul că vom fi restricţionaţi în vânzarea gazelor. Libertatea de vânzare a gazelor este foarte importantă”, a punctat Seele, subliniind că, spre deosebire de alte ţări din regiune, România este aproape total independentă din punct de vedere energetic, importând mai puţin de 10% din necesarul său de gaze de la gigantul rus de stat Gazprom.
Miercuri, Parlamentul a votat Legea offshore, cu o fiscalitate majorată chiar şi faţă de nivelul cuprins în legea trimisă de preşedintele Klaus Iohannis către reexaminare. Într-o ultimă tentativă de îmbunare a investitorilor, care s-au declarat nemulţumiţi de prevederile legii, parlamentarii au acceptat să reintroducă clauza de stabilitate a regimului fiscal al exploatărilor de gaze naturale din Marea Neagră pe toată perioada de derulare a acordurilor petroliere, inclusiv în ceea ce priveşte impozitul pe veniturile suplimentare ale concesionarilor, eliminată la comisiile Camerei Deputaţilor.
În pofida calculelor făcute de politicieni, exploatarea gazului din Marea Neagră se află într-un real pericol, pentru prima dată, în cadrul discuţiilor avute miercuri în Parlament, cele două părţi exprimându-şi categoric poziţiile, care la prima vedere par ireconciliabile. În timp ce parlamentarii români susţineau, indiferent de partidul din care fac parte, maximizarea veniturilor statului, reprezentanţii operatorilor din Marea Neagră solicitau, în vederea adoptării unei decizii de investiţie favorabile, păstrarea cadrului legislativ de dinaintea adoptării de către Parlament a controversatei Legi offshore.
Contractele de concesiune sunt semnate pe zeci de ani, 30 în cazul Neptun Deep, operat de ExxonMobil şi în care este partener şi OMV Petrom.
Parlamentarii români se folosesc de faptul că, în urma unei prelungiri cu cinci ani din 2013, faza de explorare ar trebui să se încheie în acest an, scrie Profit.ro. Cu alte cuvinte, credeau aleşii, Exxon şi OMV Petrom vor trebui să adopte o decizie de investiţie până la finalul anului, indiferent de forma Legii offshore. Dacă ea era pozitivă, totul era rezolvat, dacă era negativă, ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) preia zăcămintele şi le poate scoate la licitaţie.
Numai că cele două companii ar putea solicita o prelungire a etapei de explorare, invocând tocmai instabilitatea legislativă şi adoptarea legii pe ultima sută de metri ca principale cauze pentru care nu pot efectua calculele necesare pentru determinarea caracterului comercial al gazului din zăcământ, exploatabil sau neexploatabil. Dacă ANRM refuză prelungirea, cele două companii s-ar putea adresa unei curţi de arbitraj, invocând reaua voinţă a statului român, care a modificat termenii contractuali şi nu oricum, ci pe ultima sută de metri.
Ele ar putea solicita recuperarea investiţiilor deja efectuate, a costului capitalului investit în ultimii zece ani şi eventuale despăgubiri. În plus, OMV Petrom ar putea să solicite chiar şi sumele achitate în ultimii ani drept impozit suplimentar pe veniturile din liberalizarea preţului gazelor onshore, în practică acesta reprezentând tot un impozit pe producţie şi asimilat redevenţei, care efectiv a dublat presiunea fiscală asupra companiei, în pofida faptului că în contract se prevedea că nivelul redevenţei nu se schimbă pe durata acestuia. România ar mai pierde şi veniturile bugetare pe care le-ar avea potrivit actualului regim fiscal în cazul declanşării producţiei în Marea Neagră, estimate de Wood Mackenzie la 7,5 miliarde de dolari.