Sâmbătă, 28 februarie 2026 — Orientul Mijlociu s-a trezit în război. Dimineața devreme, Statele Unite și Israelul au declanșat un atac militar coordonat asupra Iranului, operațiune pe care Pentagonul a botezat-o „Epic Fury” — Furie Epică. Până seara, conflictul depășise granițele Iranului și se răspândise în mai multe state din Golf.
Atacul a început în prima zi a săptămânii iraniene
Nu a fost o coincidență că atacul a avut loc sâmbătă dimineața. În Iran, sâmbăta este prima zi lucrătoare a săptămânii — o alegere tactică menită să prindă instituțiile statului în plină activitate.
Exploziile au început în jurul orei 10:00 dimineața, ora Teheranului. Coloane de fum negru s-au ridicat deasupra capitalei, inclusiv din zona districtului Pasteur, unde se află reședința liderului suprem Ali Khamenei și palatul prezidențial. Loviturile au vizat și orașe precum Isfahan, Qom, Karaj, Tabriz și Kermanshah.
Potrivit unui oficial israelian pentru Reuters, operațiunea fusese planificată luni întregi, iar data fusese stabilită cu săptămâni în avans. Israelul și SUA și-au împărțit clar rolurile: armata israeliană s-a concentrat pe eliminarea liderilor iranieni, în timp ce forțele americane au atacat infrastructura militară și bazele de rachete balistice considerate o „amenințare iminentă”.
Israelul nu s-a oprit după primul val. Pe parcursul zilei, armata israeliană a anunțat noi lovituri vizând lansatoarele de rachete din Iran, confirmând că aviația militară desfășoară „survoluri și atacuri propriu-zise asupra lansatoarelor, cu scopul de a neutraliza amenințările la adresa statului Israel.” Până seara, în Israel fuseseră emise șapte alerte de rachete, prima la ora 10:09.
Trump: „Poate singura voastră șansă să scăpați de regim”
Președintele american Donald Trump a apărut imediat cu un discurs video distribuit pe rețelele de socializare. Tonul a fost direct și, pe alocuri, dramatic.
„Obiectivul nostru este să apărăm poporul american prin eliminarea amenințărilor iminente din partea regimului iranian”, a declarat el, adăugând un mesaj neașteptat de personal adresat cetățenilor iranieni: „Vor fi bombe peste tot. E poate singura voastră șansă într-o generație să scăpați de regim. Când vom terminat, preluați controlul asupra guvernului vostru.”
Gărzilor Revoluționare iraniene le-a transmis un ultimatum fără echivoc: „Alegeți: predați-vă sau muriți. Veți fi tratați corect și veți avea imunitate — altfel, veți muri cu siguranță.”
Discursul a lăsat puține dubii asupra obiectivului real al operațiunii: nu doar distrugerea capacității militare iraniene, ci schimbarea regimului de la Teheran.
BREAKING: Donald Trump says "we can't take it any more" as he announces that the U.S. has begun "major combat operations" in Iran.
— Sky News (@SkyNews) February 28, 2026
The U.S. president confirmed the military action in a video post on Truth Social.
Latest 🔗 https://t.co/uuj8fwXPMq
📺 Sky 501 and YouTube pic.twitter.com/JihCR5QpLL
Benjamin Netanyahu a venit cu un mesaj similar, cerând poporului iranian „să înlăture jugul tiraniei” și să construiască un Iran liber și iubitor de pace. „Acest regim terorist ucigaș nu trebuie lăsat să dobândească arme nucleare”, a adăugat premierul israelian.
Liderul suprem, evacuat. Primii oficiali iranieni, uciși
Ayatollahul Ali Khamenei nu se afla în Teheran în momentul atacului — fusese transferat preventiv într-un loc sigur, au declarat surse iraniene. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a recunoscut public că au fost uciși „câțiva comandanți”, minimalizând însă importanța pierderilor. „Khamenei este în viață, din câte știu eu”, a spus el.
Potrivit The New York Times, citat de surse din serviciile israeliene de securitate, unul dintre obiectivele centrale ale atacului a fost eliminarea cât mai multor lideri iranieni.
Fiul ultimului șah al Iranului, Reza Pahlavi, a apărut și el cu un mesaj video din exilul său din Washington: „Suntem foarte aproape de victoria finală. Vreau să fiu alături de voi cât mai curând posibil, astfel încât împreună să recâștigăm și să reconstruim Iranul.”
Iranul ripostează. Războiul se extinde în Golf
Teheranul nu a așteptat. În câteva ore de la primele explozii, rachete și drone iraniene au început să lovească baze militare americane din întreaga regiune.
Bahrain a fost printre primele vizate — sirenele de alarmă au pornit, iar o coloană de fum s-a ridicat din zona Juffair, unde se află cartierul general al Flotei a Cincea a Marinei SUA. Kuweitul, unde sunt staționați până la 13.500 de militari americani, a raportat și el atacuri. Qatar a primit trei valuri successive de rachete, iar cetățenii au primit alerte pe telefon să se îndepărteze de instalațiile militare. Emiratele Arabe Unite au anunțat interceptarea mai multor salve, iar Arabia Saudită a confirmat că teritoriul său a fost atacat, rezervându-și dreptul la represalii.
Una dintre cele mai șocante imagini ale zilei a venit din Dubai: o explozie puternică pe insula artificială Palm Jumeirah, unul dintre cele mai emblematice locuri din lume, urmată de o coloană mare de fum. O clădire a luat foc, patru persoane au fost rănite.
JUST IN: 🇮🇷🇦🇪 Iranian drone strikes hotel in Dubai, UAE. pic.twitter.com/R34mp3Os2B
— Cubanito Oscar (@cubanitooscar1) February 28, 2026
Corpul Gărzilor Revoluționare a declarat că „toate bazele inamice din regiune au fost lovite” și că operațiunile vor continua „până la înfrângerea decisivă a inamicului.”
Spre finalul zilei, Iranul a anunțat că blochează Strâmtoarea Ormuz — una dintre cele mai importante artere de transport al petrolului din lume, prin care trece o parte semnificativă din exporturile de petrol ale Golfului Persic.
Atac asupra unei școli de fete: zeci de morți
Printre cele mai tulburătoare știri ale zilei s-a numărat un atac israelian raportat de autoritățile iraniene asupra unei școli de fete din orașul Minab, în provincia Hormozgan din sudul țării. Bilanțul a crescut pe parcursul zilei, ajungând la 85 de morți, potrivit agenției de stat IRNA. Și alte câteva zeci de persoane au fost rănite.
Atât Israelul, cât și SUA nu au comentat acest incident. Potrivit The Guardian, în Minab există și o bază a Gărzilor Revoluționare.
Președintele iranian Massoud Pezeshkian a condamnat atacul: „Acest act barbar constituie o nouă pagină neagră în bilanțul crimelor comise de agresori.”
Teheranul, în haos. Oamenii fug din oraș
În capitala iraniană, viața obișnuită s-a oprit brusc. Supermarketurile din nordul Teheranului au fost luate cu asalt — pâinea, ouăle, apa îmbuteliată și laptele au dispărut rapid de pe rafturi. Cozi lungi s-au format la benzinăriile din oraș, iar autostrada Soleimani era blocată de mașini care încercau să iasă din Teheran.
Consiliul Suprem de Securitate Națională iranian a transmis un mesaj cetățenilor, îndemnându-i să-și păstreze calmul, să se mute în alte orașe dacă este posibil și să evite aglomerările. Școlile și universitățile au fost închise. Internetul a încetat aproape complet să funcționeze în Iran, potrivit serviciului de monitorizare NetBlocks.
Reacțiile lumii
Rusia a reacționat vehement, criticând atât Israelul, cât și administrația Trump. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate, l-a acuzat pe Trump că negocierile anterioare cu Iranul au fost „o operațiune de acoperire.” Ministerul de Externe de la Moscova a avertizat că atacul împinge Orientul Mijlociu „în abisul escaladării necontrolate” și că încurajează alte țări să-și procure „mijloace din ce în ce mai serioase de apărare” — o aluzie transparentă la armamentul nuclear.
Zelenski a avut o perspectivă diferită. Reamintind că Iranul a furnizat Rusiei peste 57.000 de drone de tip Shahed folosite împotriva Ucrainei, președintele ucrainean a scris: „Acolo unde există fermitate americană, criminalii globali slăbesc.” El a avertizat totuși că ostilitățile nu ar trebui să ducă la un conflict pe scară mai largă.
Macron a cerut oprirea imediată a escaladării și a îndemnat Iranul la negocieri sincere privind programul său nuclear. „Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Poporul iranian trebuie să aibă dreptul de a-și construi liber viitorul”, a scris președintele francez.
Germania a fost, interesant, prima țară informată de Israel despre iminența atacului — ministrul de externe Johann Wadephul a primit vestea chiar înaintea declanșării operațiunilor și a coordonat imediat măsuri de precauție pentru cetățenii germani din regiune.
Marea Britanie a confirmat că nu a participat la lovituri. Premierul Keir Starmer a convocat de urgență comitetul Cobra.
Baza MAGA, în revoltă
Pe plan intern, Trump s-a confruntat cu o reacție neașteptată din partea propriei baze electorale. Mulți susținători MAGA — care votaseră pentru el tocmai pe baza promisiunilor de a scoate America din „războaiele nesfârșite” din Orientul Mijlociu — și-au exprimat furia deschis pe rețelele sociale. „Sfârșitul MAGA”, „dezgustător și josnic” — au fost unele dintre reacțiile care au circulat.
Trump monitorizase toată operațiunea de la reședința sa din Mar-a-Lago, discutând cu echipa de securitate națională și vorbind telefonic cu Netanyahu, care a postat o fotografie cu el la telefon în timp ce discuta cu președintele american.
Efecte pentru România
Închiderea spațiului aerian din regiune a afectat 12 curse aeriene din România, lăsând aproximativ 1.500 de pasageri blocați sau cu zboruri anulate, potrivit Companiei Naționale Aeroporturi București.
Ministerul de Externe român a convocat celula de criză, iar ministrul Oana Țoiu a precizat că niciun cetățean român nu a fost rănit. La Doha se aflau aproximativ 200 de români, inclusiv 20 de minori, iar la Dubai — 500 de cetățeni români înregistrați la ambasadă. Românii aflați în regiune au fost îndemnați să se înregistreze la reprezentanțele diplomatice și să descarce aplicația „Călătorește informat.”