Preşedintele Tribunalului Timiş, Adriana Stoicescu, a postat un mesaj pe contul său de Facebook în care vorbeşte despre problemele din sistem, precum programul încărcat, lipsa de personal sau volumul de muncă, precizând că “nu e nevoie de asaltul infractorilor pentru a decredibiliza justiţia”.
Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, preşedintele Tribunalului Timiş atrage atenţia asupra problemelor “majore” cu care se confruntă angajaţii instanţelor de judecată, referirindu-se la programul încărcat, bugetele reduse şi lipsa de personal.
“Minciuna ne stă alături. Tributari mentalităţii comuniste, raportăm cu mândrie patriotică depăşiri ale producţiei la hectar, îndeplinirea sarcinilor cincinalului în patru ani şi jumătate. În justiţie, bilanţul activităţii capătă dimensiuni de congres, cu instanţe foarte eficiente pe toate planurile, fără probleme majore, doar cu mici scăpări generate, eventual, de volumul de activitate. Nici un cuvânt despre programul de lucru de 12 ore al grefierilor; de sâmbetele şi duminicile petrecute de judecători la birou; de bugetele reduse cu vreo 15% faţă de anul trecut; de secţiile în care, în ciuda schemei de opt judecători, funcţionează doar patru. De judecătorul din penal care, dacă are norocul să fie de serviciu la arestare în ziua de şedinţă, vine dimineaţa la 8 şi pleacă a doua zi după-amiază din instanţă”, consideră Adriana Stoicescu.
Preşedintele Tribunalului Timiş vorbeşte şi despre volumul mare de muncă al judecătorilor, astfel că nu se poate pretinde “calitate impecabilă”, dar şi despre legislaţia “confuză”.
De asemenea, Adriana Stoicescu scrie pe contul său de Facebook şi despre “decredibilizarea justiţiei”, care este făcută de “noi, din interior”, dar şi despre rolul presei, precizând că este importantă libertatea de exprimare.
“Nu e nevoie de asaltul infractorilor pentru a decredibiliza justiţia. O facem noi, din interior, când închidem ochii la derapaje, când ne ascundem mizeria sub preş apoi văruim. Poate dacă am fi fost mai atenţi la mult-huliţii ziarişti… poate dacă am fi luat din timp măsuri… poate dacă nu am fi întors capul în altă parte… nu ajungeam aici: la aruncarea în derizoriu a actului de justiţie, la anatemizarea întregului corp profesional al procurorilor decenţi, muncitori şi oneşti pentru derapajele unor colegi de-ai lor, încă magistraţi. Ne mai rămâne totuşi o speranţă: libertatea de exprimare. A presei, a noastră, a tuturor oamenilor decenţi. Ne rămâne adevărul spus tare şi răspicat, în al doisprezecelea ceas, de către cei care pot şi trebuie să o facă, oamenii de bună credinţă din presă şi nu numai, urmat de acţiunile concrete ale sistemului judiciar. Altfel, doar atotputernica terapie cu bicarbonat de sodiu ne va mai putea salva”, este de părere Adriana Stoicescu.
Totodată, preşedintele Tribunalului Timiş vorbeşte pe reţeaua de socializare şi despre corupţia din România şi consideră că “ciupeala a devenit sport naţional”.
“Trăitori în Gradina Maicii Domnului, urmaşi ai primei civilizaţii extraterestre de pe Pământ, cei mai viteji, mai drepţi, mai ospitalieri. Sper totuşi că, din când în când, ne îmbolnăvim de sinceritate şi reuşim să ne privim în oglindă pentru a ne vedea micile şi, desigur, puţinele defecte. Hoţia ne însoţeşte de mult. De la atotputernicul gestionar de aprozar din comunism până la hoţul stilat de azi, devenit corupt, ciupeala este sport naţional. Corupţia nu este apanajul clasei politice. Este adevărat, orice ales îţi va spune că a fost „instruit” cu privire la „taxa de prietenie” ce poate şi trebuie să fie primită la încheierea unui contract pentru cumpărarea panseluţelor, vitale, desigur, pentru viaţa comunităţii scrie mediafax.ro
Corupţie este şi gestul care însoţeşte, uneori, banala consultaţie: îndesarea unor bancnote în buzunarul asistentei sau medicului care, altfel, nu au timp să te vadă. Tot corupţie este şi promovarea unui examen condiţionată de plata unei sume de bani, „modică”, nu-i aşa, ca să fie toată lumea mulţumită… Nu le mai vedem ca fiind fapte de corupţie; sunt normale, într-o societate tarată, care, se pare, nu mai poate distinge binele de rău”, explică Adriana Stoicescu.