Trăgând linie după prima lună din acest trimestru, fructele prospete au avut preţuri cu peste 3% mai mari faţă de luna anterioară, urmate de legume şi citrice. Conform Institutului Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei a urcat, în ianuarie 2018, la 4,3% de la 3,3% în decembrie, în timp ce produsele alimentare s-au scumpit, în medie, cu 3,79%, iar cele nealimentare cu 6,23%, faţă de perioada similară a anului trecut. În acest context, Banca Naţională a revizuit în creştere la 3,5% prognoza de inflaţie penstru sfârşitul lui 2018, după ce prognoza anterioară era pentru o inflaţie de 3,2%.
Drept urmare, reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară estimează un plus de 6-8% pentru alimente, în această primăvară, explicaţia fiind simplă: electricitatea, gazele, energia termică şi combustibilul reprezintă aproximativ 6% din costul final al unui produs alimentar. „Energia electrică este mai scumpă, la fel şi gazele. Mai mult, evoluţia cursului influenţează preţul materiilor prime din import. La toate acestea se adaugă transportul, mai scump din cauza combustibilului“, punctează aceştia.
Dependenţi de importuri
Privind din afară, toate aceste scumpiri datorate, printre altele, şi importurilor, apar „ca un nonsens“: pe de o parte suntem „o putere agricolă“ în Uniunea Europeană, pe de alta importurile de produse alimentare au depăşit 5 miliarde de euro. Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, declara recent pentru un post de televiziune că cel mai important factor este tocmai creşterea cursului euro şi dependenţa noastră faţă de importuri scrie capital.ro
„Într-o economie de piaţă, preţurile sunt dictate de cerere şi ofertă, iar atunci când vorbim de preţuri trebuie automat să vorbim de costuri – costuri de producţie, de materii prime etc“, evidenţiază şi reprezentanţii REWE România starea de fapt a lucrurilor (n.r. – retailerul german Rewe deţine în România lanţul de magazine Penny Market). Cu siguranţă, continuă aceştia, vom asista la o presiune pe zona preţurilor cauzată de o serie de factori precum creşterea accelerată a salariilor (relevantă pentru produsele de panificaţie), a costurilor cu utilităţile, a carburanţilor, a materiilor prime (în continuare ne confruntăm cu o producţie insuficientă pentru categoria de lactate şi brânzeturi), toate acestea legate de variaţia cursului de schimb. Și, în mod sigur, orice creştere de cost din lanţul de producţie-distribuţie afectează şi preţul final.
Unele tendinţe de creştere sunt observate şi la nivel internaţional. Althea Spinozzi, trader de vânzări la Saxo Bank, punctează, totuşi, avantajul de a recunoaşte această perioadă de expansiune economică, astfel încât să te poţi poziţona mai adecvat pentru a obţine beneficii. „Industriile care vor beneficia sunt chiar cele pe care le-am văzut pentru prima oară suferind din cauza crizei financiare din 2008: orice industrie care este direct expusă cheltuielilor de consum. Mărfurile de consum, comerţul cu amănuntul şi afacerile imobiliare sunt printre cele care vor beneficia cel mai mult, deoarece acum consumatorii au mai mulţi bani pe care îi pot cheltui. O economie în creştere înseamnă salarii în creştere, înseamnă că vom vedea mai mulţi oameni în magazine, gata să cheltuiască bani“, declară Spinozzi.
