Senatul dezbate astăzi, în sesiune extraordinară, în calitate de primă Cameră sesizată, propunerea legislativă de modificare a Codului penal.
Acest act normativ a primit luni raport favorabil din partea Comisiei speciale pentru legile Justiţiei.
Parlamentarii PNL și USR au refuzat să participe la ședința Senatului, în semn de protest față de modificările aduse de PSD și ALDE la Codul Penal.
Cu toate acestea, cvorumul a fost asigurat de parlamentarii PSD, ALDE și UDMR, care s-au mobilizat rapid. La ultimul apel în plen erau prezenţi 73 de senatori. Ulterior, opoziţia a revenit şi ea în bănci.
Alina Gorghiu a declarat în plenul Senatului că opoziția protestează față de ”modificările care protejează infractorul, și nu victima.”
”Despre modificări lucrurile sunt clare. Această guvernare are un fir roșu care unește toate demersurile de 1 an și jumătate, și anume dezincriminarea abuzului în serviciu. O guvernare întreagă, un cabinet întreg, 3 prim-miniștri, că 3 avuserăți până acum, a fost subordonat acestui scop, la fel și Parlamentul. Și deși au fost peste 30 de amendamente depuse pe acest articol, PSD a ținut secretă ultima formă pe care și-o doreau, până în ultima secundă.
Evident, din cauza criticilor, de teama celor care ar putea avea un unct de vedere profesionist pe acest aspect.
Ați ajuns la o performanță deja. Redefinind abuzul în serviciu ați dezincriminat parțial fapta. ” – a declarat în plenul Senatului senatorul PNL Alina Gorghiu.
Reprezentanții UDMR au anunțat că nu votează Codul Penal în forma abuzului în serviciu propusă de PSD. Aceștia nu sunt de acord cu reducerea pedepsei și introducerea sintagmei ”în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit”
UDMR pune condiția ca forma pentru infracțiunea de abuz în serviciu și neglijență sa fie cea cerută de Curtea Constituțională a României.
Printre amendamentele admise în comisia Iordache, luni, figurează posibilitatea eliberării condiţionate dacă s-a executat o jumătate din pedeapsă, în loc de două treimi, cum este în prezent, în cazul în care pedeapsa cu închisoarea este mai mică de zece ani, scrie Agerpres.
Un alt amendament îl vizează pe condamnatul care a împlinit vârsta de 60 de ani şi care poate beneficia de eliberare condiţionată, după executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei cu închisoarea, dacă aceasta nu depăşeşte zece ani sau cel puţin o jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de zece ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile necesare.
Un amendament admis luni se referă la abuzul în serviciu, în sensul că pragul pentru această infracţiune a fost stabilit la nivelul salariului minim brut pe economie.
“Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau OUG, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea, inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă”, se precizează în amendament.
Totodată, parlamentarii majorităţii din comisie au votat un amendament care vizează abrogarea articolului privind neglijenţa în serviciu.
Articolul 308 din Codul penal – “Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane” – a fost modificat astfel încât, dacă prejudiciul va fi achitat, limitele pedepselor să se reducă la jumătate.
Potrivit modificărilor adoptate de comisie: “dacă infracţiunile prevăzute la art. 295 şi 297-300 au produs un prejudiciu material, iar făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, limitele prevăzute la alin. (2) se reduc la jumătate. Dispoziţiile alin. (3) se aplică tuturor persoanelor care au comis împreună una dintre faptele prevăzute de alin. (1), indiferent dacă plata a fost efectuată doar de unul sau o parte dintre aceştia”.
Articolul 295 se referă la delapidare, art. 297 – la abuz în serviciu, art. 299 – la folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, iar art. 300 – la uzurparea funcţiei.
De asemenea, termenele de prescripţie a faptelor cuprinse în Codul penal au fost reduse.
Altă modificare vizează alineatul (1) de la articolul 112 privind confiscarea extinsă, care, la propunerea Ministerului Justiţiei, a fost formulat astfel: “Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele prevăzute la art. 112, când faţă de o persoană se dispune condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, instanţa îşi formează convingerea, în baza elementelor de fapt şi a probelor administrate, că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei”.