Actul normativ care va reglementa tot ceea ce ține de extracția gazelor din Marea Neagră va putea fi adoptată doar în sesiunea extraordinară parlamentară din iulie, pentru că nu are încă raportul Comisiei de Industrii și Servicii.
Proiectul, votat de Senat încă din februarie, garantează companiilor petroliere care au concesionate perimetre în Marea Neagră că, în afara redevenţei actuale, statul român nu va mai impune vreo taxă cât timp există acordurile petroliere. Iar, dacă totuşi o va face, va fi obligat să restituie banii firmelor, la cerere, în fiecare an. În schimb, companiile petroliere sunt obligate să lucreze cu firme româneşti şi să angajeze forţă de muncă locală.
Aceste două puncte generează dispute între concesionarii perimetrelor din Marea Neagră şi reprezentanţii statului, celelalte puncte fiind agreate între părţi. Cel mai important este cel legat de fiscalitate. Petroliştii cer, în offshore, regim fix al redevenţelor şi lipsa impozitului suplimentar de 80% pe preţul care depăşeşte 85 de lei/MWh de gaz, aşa cum se întâmplă acum cu gazele exploatate pe uscat. Reprezentanţii coaliţiei de guvernare vor, în schimb, cât mai multe venituri la buget, de stat şi local.
Ce înseamnă Marea Neagră
În Marea Neagră, în perimetrele concesionate de ExxonMobil – Petrom, Black Sea Oil&Gas şi LukOil-Romgaz, există rezerve estimate de circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit estimărilor ANRM. BSOG şi Exxon au investit, până acum, circa 1,7 miliarde de dolari pentru explorare şi aşteaptă legea offshore pentru a demara producţia. Cele mai mari rezerve se află în blocul Neptun, operat de Exxon şi Petrom, peste 120 de miliarde de metri cubi, BSOG are între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi, iar LukOil şi Romgaz circa 30 de miliarde de metri cubi.
Proiectul Marea Neagră are susţinerea administraţiei americane de la Washington. Într-o vizită făcută la Bucureşti, adjunctul secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell, a spus că speră ca autorităţile din România să adopte cât mai repede Legea offshore, prin „mecanismele legate de taxe“, pentru a stimula investiţiile.
O are şi pe cea românească, declarativ, de la toate nivelurile iar reprezentanţii autorităţilor clamează deja poziţia privilegiată a României în Europa. “Avem resurse în Marea Neagră şi începem să discutăm despre poziţia României în Europa ca producător de gaze, adică începem să avem un cuvânt de spus aici”, a afirmat recent ministrul Energiei, Anton Anton.
Banii
Un studiu realizat recent de compania Deloitte arată că beneficiul pentru România a proiectului Marea Neagră ar putea ajunge la 40 de miliarde de dolari, din care 26 de miliarde înseamnă contribuţie la bugetul de stat. Reprezentanţii Deloitte au precizat, pentru Capital, că au ajuns la acest procent având în vedere declinului producţiei onshore, creşterea consumului intern şi barierele tehnice şi comerciale în privinţa cantităţilor care pot fi exportate.
„Vorbim despre comercializarea unei mărfi pentru care operatorii nu au luat o decizie finală de investiţie. Fără un cadru fiscal stabil vă pot spune că aceşti operatori nu îşi vor asuma riscul acestor investiţii offshore, pentru că există riscul să nu găseşti nimic acolo. Riscul mare al recuperării investiţiei are nevoie de predictibiltate“, a subliniat Sorin Elisei, manager Deloitte Consultanţă, în cadrul Conferinţei Capital „Piaţa Energiei: Oportunităţi vs Provocări“.
Legea privind operaţiunile petroliere offshore a fost aprobată în octombrie 2017 de guvernul Tudose şi apoi trimisă în Senat, prima cameră decizională. A fost aprobată de Senat în februarie 2018, fiind trimisă în Camera Deputaţilor. Ulterior, a trecut prin mai multe comisii din Camera Deputaţilor pentru avize, iar din aprilie se află în comisia pentru industrii, care trebuie să trimită raport pentru adoptarea în plen. La nivelul comisiei pentru industrii, au avut loc discuţii între deputaţi şi operatori departe de ochii publicului, ajungându-se cu negocierile până la vacanţa parlamentară scrie capital.ro