Duminică dimineață, lumea s-a trezit cu o veste care părea de neimaginat până nu demult: Ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului timp de aproape patru decenii, a fost ucis în atacurile aeriene comune ale Statelor Unite și Israelului. Avea 86 de ani și conducea Iranul cu mână de fier din 1989.
Moartea sa a fost confirmată mai întâi de Trump pe rețelele sociale, apoi de televiziunea de stat iraniană. Israelul a declarat că l-a vizat în prima lovitură a operațiunii sale, denumită „Răgetul Leului”, alături de alți înalți oficiali iranieni. Până la ora publicării, bilanțul morților în Iran depășise 200 de persoane.
Un Teheran înghețat
Reporterii aflați în capitala iraniană descriu un oraș paralizat. Magazinele sunt închise, străzile — de obicei aglomerate înaintea Anului Nou persan — sunt aproape goale. Singurul loc unde oamenii s-au adunat a fost Piața Enghelab, unde susținătorii lui Khamenei plâng și se roagă. În sudul țării, între timp, o mulțime a dărâmat un monument dedicat fondatorului Republicii Islamice. Două Iranuri, față în față.
Mulți cetățeni au acces la internet prin VPN, în ciuda blocajelor, și încearcă să înțeleagă ce urmează.
Iranul răspunde în tot Golful
Teheranul nu a stat cu mâinile în sân. Valuri de rachete și drone au lovit baze militare americane din Bahrain, Kuwait, Iordania, Emiratele Arabe Unite și Qatar. La Dubai, resturi de drone interceptate au avariat clădiri rezidențiale. Au fost raportate explozii și la Riyadh, iar Omanul — care mediase tocmai negocierile dintre SUA și Iran — a devenit și el țintă.
Ministrul iranian de externe a avertizat explicit șase state din Golf că vor deveni „ținte legitime” dacă permit folosirea teritoriului lor împotriva Iranului. Ironic, atacurile par să aibă efectul opus: Arabia Saudită și Emiratele și-au declarat solidaritatea.
Trump: „Iranienii, preluați-vă guvernul”
Președintele american a îndemnat poporul iranian să răstoarne regimul, iar secretarul apărării Pete Hegseth a lăudat operațiunea, numind-o „cea mai letală și mai complexă operațiune aeriană de precizie din istorie.” Obiectivul declarat: distrugerea rachetelor iraniene, a capacității de producție și a marinei militare.
Trump i-a avertizat și pe iranieni să nu riposteze dur — „altfel îi vom lovi cu o forță cum nu s-a mai văzut,” a scris el pe rețelele sociale. Parlamentul iranian a răspuns prompt: „Îi vom face să implore îndurare.”
Lumea ia atitudine
Rusia a transmis condoleanțe, Putin descriind moartea lui Khamenei drept o „violare cinică a normelor internaționale.” China a cerut un armistițiu imediat. Uniunea Europeană a vorbit despre un „moment definitoriu” și a chemat la dezescaladare. Grupuri de experți în control al armamentului au calificat intervenția drept un „război ilegal, neautorizat de Congres.”
Haos dincolo de granițe
Efectele se simt și mai departe. Aviația comercială e aproape paralizată — Dubai, Abu Dhabi, Tel Aviv, Kuwait și Doha au spațiile aeriene aproape goale. La Karachi, în Pakistan, cel puțin nouă oameni au murit în proteste violente în fața consulatului american.
Afganii refugiați într-un lagăr american din Qatar — foști colaboratori ai armatei SUA — trăiesc în teroare sub cerul brăzdat de interceptări de rachete, fără adăposturi sigure, fără o destinație clară.
Cine urmează?
Întrebarea care plutește peste tot este una singură: cine va conduce Iranul? Succesiunea fusese ținută secretă, iar câți dintre potențialii urmași au supraviețuit atacurilor nu se știe încă. Iranul intră acum într-un vid de putere, cu două forțe opuse față în față — protestatarii care cer libertate și Garda Revoluționară bine înarmată — în timp ce bombele continuă să cadă.
O certitudine există: lumea de ieri nu mai există.