Continuăm periplul nostru prin primăriile din ţară, acolo unde edilii au făcut adevărate minuni. Asta dacă ne raportăm la „realizările“ cu care se laudă primarul nostru Gheorghe Falcă, după trei mandate în fruntea Aradului. După ce am prezentat ieri realizările Olguţei Vasilescu de la Craiova, primar PSD, astăzi ne deschidem ochii spre oraşul lui Emic Boc, Clujul. Culmea, deşi este coleg de partid cu primarul nostru, Emil Boc nu s-a lamentat de lipsa fondurilor sau cel puţin asta nu l-a oprit în dezvoltarea fantastică a Clujului în ultimii ani. Astfel, vă vom demonstra astăzi că nu este importantă apartenenţa politică, ci mai degrabă calitatea celui aflat în fruntea urbei.
Desigur, nu trebuie omise diferenţele culturale sau teritoriale, ori cele legate de numărul populaţiei, net superioare ale Clujului, însă şi din acest punct de vedere dimensiunile mai reduse ale Aradului puteau conferi un avantaj mai dinamic şi mai uşor de controlat.
Vă prezentăm aşadar, pe scurt, doar câteva din realizările lui Emil Boc la Cluj şi ne-am axat cu precădere pe ultimii ani, cei în care omologul său nefericit de la Arad, al nostru Gheorghe Falcă, s-a lamentat peste tot de lipsa fondurilor.
Realizările
Primăria municipiului Cluj-Napoca a derulat în anul 2015 un număr record de proiecte de reabilitare a infrastructurii rutiere, economice şi educaţionale. Unele dintre acestea au fost finalizate, altele sunt încă în desfăşurare şi urmează să fie încheiate în 2016.
Obţinerea titlului de Capitală Europeană a Tineretului 2015 este cap de listă în raport. Sub raportul cifrelor referitoare la participanţi, evenimente şi turişti, programul de un an şi-a atins sau chiar şi-a depăşit obiectivele prevăzute. Astfel, Cluj-Napoca 2015 a însemnat peste 1,1 milioane de participanţi, peste 3.500 de activităţi, peste 1.100 de evenimente înscrise în calendarul oficial şi peste 5.400 de voluntari implicaţi. Numărul de turişti a crescut cu 21,36%.Cu un număr de peste 250 de activități internaționale, programul Cluj-Napoca 2015 a reușit să devină un spațiu internațional de dezvoltare a sectorului de tineret.
Festivalul UNTOLD, care a atras 20 milioane de euro pentru Cluj-Napoca şi a determinat creşterea numărului de turişti cu 27%, este o altă realizare a colegului de partid al lui Falcă.
Într-un clasament realizat de site-ul numbeo.com şi care măsoară calitatea vieţii în mai multe oraşe pe baza informaţiilor adunate din mass-media internaţională. Dintr-un total de 97 de oraşe analizate, Cluj-Napoca s-a situat pe locul 53.
Municipiul Cluj-Napoca este singurul pol de creştere nominalizat de către AM POR, în urma evaluării Interim a POR, ca exemplu de bune practice la categoria „Poli de Creştere”, datorită portofoliului de proiecte finanţate şi a impactului acestora în dezvoltarea oraşului.
Primăria municipiului şi-a propus să organizeze în 2016 trei concursuri internaţionale de arhitectură, unul vizȃnd reabilitarea zonei Cetăţuie, unul vizȃnd punerea în valoare a rȃului Someş şi altul pentru reabilitarea Turnului Pompierilor, acestea urmȃnd să fie realizate în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din Romȃnia, cu OAR – filiala Transilvania şi cu Facultatea de Arhitectură şi Urbanism.
1 leu din 4 plătiți de clujeni ca taxe locale a fost cheltuit pentru educație!
În majoritatea orașelor din țară primăriile acordă un anumit număr de burse, în baza unui plafon stabilit în prealabil. La Cluj-Napoca, a implementat o politică publică în materie de educație prin care municipalitatea acordă burse tuturor elevilor cu medii mari. Această politică publică este corelată cu cea legată de transportul în comun pentru elevi: cât timp copilul are media 10 la purtare, beneficiază de transport gratuit la școală sau pentru activități extracurriculare.
Cele mai importante proiecte:
-modernizarea liniei de tramvai
– transport în comun în zona metropolitană
– mari artere de circulaţie modernizate: Calea Borhanci, străzile Oaşului, Traian Vuia, Mehedinţi şi alei adiacente, Donath; lucrări de investiţii pentru 57 de artere importante ale oraşului şi lucrări de reparaţii pentru alte 350 de străzi
– plata biletelor la transportul în comun prin SMS, plata parcării prin SMS, plata taxelor şi impozitelor locale cu dispozitive mobile (din 2014, QR coduri pe înştiinţările de plată anuale)
– 3.344 locuri de parcare în toate cartierele oraşului
– proiectul “La pas prin oraşul comoară” (inclusiv primul ghid turistic al oraşului în alfabetul Braille)
– peste o mie de evenimente în centrele culturale administrate de Primărie (Cultură Urbană Casino, Centrul de Cultură Urbană Turnul Croitorilor şi cinematograful Mărăşti)
– susţinerea învâţământului preuniversitar
66 de proiecte aşteaptă să fie finalizate. Este vorba despre:
– sala polivalentă cu 7.308 locuri şi parking de 455
– achiziţionarea a 40 de autobuze noi
– centrul TEAM – ZMC de sprijinire a afacerilor – parc tehnologic dezvoltat pentru activităţi de producţie şi microproducţie
– Cluj – Capitală Culturală a Tineretului în 2015
– Proiect de modernizare a Spitalului Clinic Municipal Clujana
– Proiectul Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană
– trecerea cablurilor în subteran
– Cluj Innovation City
– Refaţadizarea clădirilor din zona centrală
– proiect european de modernizare a tramei stradale cu acces la zona industrială
– finalizarea noului PUG
– parkinguri: zona Mehedinţi-Negoiu, zona Haşdeu,
– oraşul vizibil, un proiect de artă urbană unic în România
Proiectele finalizate:
Finalizarea celor două parkinguri supraterane de pe Mehedinți și de pe strada Fabricii
Modernizarea liniei de tramvai
Modernizarea arterelor de circulație: Borhanci, Oașului, Traian Vuia, Mehedinți și alei adiacente. Lucrări de investiții pe 57 de artere importante ale orașului și lucrări de reparații pe alte 350 de străzi.
Transport în comun în zona metropolitană
Achiziție tramvaie moderne
10 troleibuze noi
Fonduri europene pentru investiții. Contracte de finanațare semnate în valoare de 589.083.645 lei (aproximativ 131 milioane de euro), iar valoare proiectelor aflate în diverse satdii de evaluare este de 40,5 de milioane de euro. Municipiul se află pe un loc fruntaș în ceea ce privește absorbția fondurilor europene.
Abonamente gratuite la transportul în comun pentru elevi
Proiect pilot de bugetare participativă în Mănăștur
Plata prin SMS a parcările, a biletelor pentru transportul în comun
3344 locuri noi de parcare
Loc pentru picnic pe Valea Gârbăului
Modernizare iluminat
Menținerea prețului la gigacalorie
Centrul social de urgență de pe strada Dragoș Vodă
Autospecială pentru ISU Cluj
Alimente pentru persoanele defavorizate
Proiecte multianuale în derulare
Sala polivalentă
Achiziția a 40 de autobuze noi
Centrul pentru industrii creative
Finalizarea noului PUG
Reabilitarea termică din fonduri europene
Strategia municipiului 2014-2020
Capitală europeană a Tineretului în 2015 și Capitală Culturală Europeană în 2021
Trecere cablurilor în subteran
Complex sportiv în zona fostului cartodrom din Gheorgheni
Centrul Cultural Transilvania
Reabilitarea cinematografului Dacia
Cluj Innovation City
Refațadizarea clădirilor din zona istorică
Podul Garibaldi, Traian șu Podul Porțenalului
Reabilitarea pasajelor subterane din zona Gării
Introducerea sistemului de ticketing
Parking în Hașdeu
Proiectul de bike sharing
Parkingul Mehedinți-Negoiu
Modernizarea dealului Cetățuia
Reabilitarea băilor Someșeni