Reprezentanţii Hidroelectrica spun că taxa pe apa folosită în scopuri energetice şi pentru agricultură este ilegală şi vor da în judecată statul chiar în această lună. Hidroelectrica se bazează pe o Directivă a Parlamentului şi Consiliului UE, plus o decizie recentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene de Justiţie. Taxa pe apa uzinată păgubeşte compania de 100 de milioane de euro în fiecare an şi reprezintă 15% din toate costurile Hidroelectrica.
Compania de stat Hidroelectrica, în insolvenţă, dă în judecată, la sfârşitul acestei luni, statul român la Curtea Europeană de Justiţie cerând anularea taxei pe apa uzinată, un efort financiar de 80-100 de milioane de euro anual, în funcţie de debite, spune, pentru ECONOMICA.NET, Remus Borza, administrator judiciar al companiei. Hidroelectrica şi-a angajat deja pe avocaţii de la PeliFilip, care lucrează la acţiunea în instanţă şi, până la 31 martie, toate actele vor fi depuse la instanţa din Luxemburg. Borza nu a dorit să spună la cât se ridică valoarea contractului cu firma de avocatură amintită.
„Beneficiem de Directiva 60/2000 a Parlamentului şi Consiliului European, care precizează că apa folosită în scop energetic şi pentru irigaţii nu poate fi taxată. Mai mult, CJUE a decis, anul trecut, că taxarea apei uzinate în ţările UE este o practică abuzivă. Noi dăm în judecată statul român la Curtea Europeană şi cerem anularea acestei taxe, care reprezintă un cost suplimentar de 100 de milioane de euro pe an, o povară fiscală ce ne face necompetitivi la export”, spune Borza.
Problema invocată, în cifre
Potrivit administratorului companiei de stat, 21,7 lei din preţul unui MWh reprezintă costul apei uzinate, circa 15% din costurile totale ale Hidroelectrica. Banii îi încasează Administraţia Naţională Apele Române, aflată în subordinea Ministerului Mediului. Taxa pe stâlp reprezintă alţi 8,3 lei. În cantităţi volumetrice, apa uzinată este taxată de către stat cu 25 de euro pentru fiecare 1.000 de metri cubi. În Franţa, taxa este de 0,5 euro, de 50 de ori mai mică, spune Borza. „Nu mai sunt decât patru ţări, din cele 28 ale UE, care taxează apa folosită în scopuri energetice: Franţa, Italia, Grecia şi România. Şi toate au un regim de taxare mult mai relaxat ca noi. Vrem să schimbăm şi la noi acest regim. Prin judecată, dacă altfel nu se poate”, apreciază administratorul Hidroelectrica.
Curtea Europeană de Justiţie a decis
Plata apei este o taxă ilegală și abuzivă, conform hotărârii Curţii Europene de Justiţie din data de 11 septembrie 2014 pronunţată ȋn cauza C525/12 – Comisia Europeană împotriva Germaniei. Curtea a dat dreptate Germaniei în defavoarea Comisiei Europene, care considera că excluderea hidroenergeticii dintre “serviciile legate de utilizarea apei” este în dezacord cu Directiva Cadru a Apei 60/2000/EC. În aceste condiţii, producătorii români de energie se pot adresa Curţii Europene de Justiţie pentru a determina statul român să renunţe la această taxă.
Ce spune Mediul
Într-un răspuns la o interpelare parlamentară pe această temă, din vara anului trecut, Ministerul Mediului preciza că “prin contribuţiile aplicate utilizatorilor pentru folosirea resursei de apă, Administraţia Naţională Apele Române nu realizează un sistem concurenţial deoarece gestionează o resursă monopol de stat şi nici nu obţine profit”. Totodată, se mai precizează că, potrivit Directivei Cadru a Apei 60/2000/EC, statele membre trebuie să aplice taxe la toate activităţile ce utilizează resursa de apă principiul recuperării costurilor în domeniul apelor. Adică exact ceea ce Curtea Europeană de Justiţie a desfiinţat prin decizia din data de 11 septembrie 2014.
Mai scumpă decât uraniul
Chiar mai afectată decât Hidroelectrica este Societatea Naţională Nuclearelectrica, care a ajuns în situaţia de a plăti pentru apa din Dunăre mai mult decât pentru uraniu. Nici complexurile energetice nu stau mai bine, acestea plătind chiar de mai multe ori apa. Cum ele funcţionează cu mai multe grupuri energetice, plătesc apa pentru fiecare grup, ceea ce face ca apa să reprezinte peste 2% din costul energiei produse pe bază de cărbune. La nivelul Uniunii Europene, sunt doar câteva state care taxează apa uzinată, dar mult mai puţin decât România şi diferenţiat.
Taxa pe apa uzinată a fost introdusă din anul 2000, dar la vremea respectivă s-a reglementat costul apei ca fiind 1% din costul producţiei de energie a hidrocentralelor raportat la volumul de apa tranzitată prin aceste hidrocentrale. În decembrie 2010, Administraţia Naţională Apele Române a obţinut creşterea preţului apei uzinate în hidrocentrale de la 0,26 lei/1.000mc la 1,1 lei/1.000mc.
Consiliul Concurenţei face verificări
În urma sesizărilor primite, Consiliul Concurenţei a decis să verifice ce se întâmplă cu aceste taxe. „Am demarat o investigaţie de analiză a pieţei. Există o suspiciune că tarifele au crescut substanţial în ultimii ani. Vrem să vedem ce se întâmplă şi în alte ţări. Spre sfârşitul anului sper să finalizăm această analiză”, a precizat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
Hidroelectrica este cel mai mare producător individual de energie electrică din România şi a doua cea mai mare companie a statului român, după Romgaz. Are o putere instalată în hidrocentrale de peste 6.500 de MW, afaceri anuale de 2,6 miliarde de lei şi circa 1,1 miliarde de lei profit. Producţia anuală, într-un an hidrologic normal, este de circa 16 TWh. Compania este, de patru ani, în insolvenţă, urmând să iasă din această procedură până la jumătatea acestui an.