David Jones, care a fost secretar de stat pentru Brexit până în luna iunie, a confirmat că Departamentul pentru Ieșirea din UE a făcut “analize pentru mai mult de 50 de sectoare din economie”, în contextul ieșirii Marii Britanii din UE.
Dar miniștrii Cabinetului May se împotrivesc publicării acestor analize, argumentând că unele dintre rezultate, dacă ar fi făcute publice, “ar submina abilitatea Guvernului de a negocia cea mai bună înțelegere cu UE pentru Marea Britanie”.
Declarațiile vin în contextul în care o parte din analiza realizată de Departamentul pentru Sănătate, care a apărut în presă, relevă faptul că Brexitul vă lăsa sistemul sanitar din Marea Britanie fără 40.000 de asistente medicale, până în 2026.
Molly Scott Cato, parlamentar din partea Partidului Verde, a scris miniștrilor despre studiile realizate de Guvern, spunându-le că: “Singurul motiv pentru care aceste studii nu vor fi făcute publice este acela că ele conțin informații pe care populația nu trebuie să le afle, și anume că un ‘hard Brexit’ va fi un dezastru pentru economie, pentru standardele de mediu și pentru piața muncii.”
“Știm că Guvernul a realizat aceste analize, inclusiv cel al Departamentului de Sănătate, care arată că sistemul de sanitar va rămâne fără asistente medicale și va fi devastat de un ‘hard Brexit’. Nu știm ce alte studii a mai făcut Guvernul pentru că nu ne spune nimic, dar știm că a făcut aceste analize. Cerem Executivului să facă publice rezultatele acestor analize. În caz contrar, va alimenta îngrijorarea cetățenilor în legătură cu ieșirea țării din UE”, a spus Molly Scott Cato.
Un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Ieșirea din UE a declarat, pentru The Independent, că impactul Brexitului a fost analizat pe mai multe sectoare economice și că o listă a studiilor va fi publicată, dar nu și conținutul acestora.
“Departamentul pentru Ieșirea din UE, împreună cu oficiali guvernamentali, cotinuă să facă un numar mare de analize și studii de impact, pe care să le folosească în timpul negocierilor”, a spus purtatorul de cuvânt.
“Munca noastră acoperă toată economia Marii Britanii și studiem în detaliu mai mult de 50 de sectoare ale economiei, precum și ale arii care se supun în prezent regulamentelor UE. Parlamentul a fost de acord ca aceste rapoarte să nu fie pulicate, pentru a nu submina abilitățile Guvernului de a negocia cea mai bină soluție pentru Marea Britanie, după Brexit”, a adăugat reprezentantul Departamentului pentru Ieșirea din UE.
Efectele negative ale Brexitului au început deja să apară la Londra, deși negocierile sunt abia la început, iar pentru ieșirea efectivă este nevoie de doi ani. Banca Angliei arevizuit în scădere previziunile privind creșterea economică, sustinând că britanicii se vor confrunta în perioda urmatoare cu o scadere a puterii de cumpărare, pe fondul creșterii prețurilor și a stagnării salariilor. Pe de altă parte, angajatorii se plâng deja că nu găsesc forța de muncă de care au nevoie, iar limitarea imigrației va da o lovitură și mai mare mediului de afaceri de la Londra.
Marea Britanie va încerca să obţină o uniune vamală ”temporară” cu UE, pentru a evita haosul după Brexit
Pe de altă parte, The Associated Press, preluată de News.ro, scrie că Londra ar putea să dorească să rămână în cadrul Uniunii Vamale europene o perioadăde timp, cu scopul de evita haosul după ce părăseşte Uniunea Europeană (UE), relatează
Ministerul britanic însărcinat cu ieşirea din UE a anunţat marţi că ar putea să existe o ”uniune vamală temporară între Regatul Unit şi UE”.
Iar un ”parteneriat vamal” ar putea să elimine necesitatea unei frontiere vamale între regat şi uniune, afirmă ministerul.
Problema unor eventuale bariere economice după Brexit, prevăzut în martie 2019, a făcut obiectul unor semnale împărţite în rândul membrilor Guvernului britanic.
Lipsa unei clarităţi a creat deja o incertitudine întreprinderilor britanice.
Guvernul premierului Theresa May încearcă prin acest anunţ să respingă – înaintea unei noi runde de negocieri, prevăzute luna aceasta – acuzaţii potrivit cărora este nepregătit în aceste negocieri în vederea divorţului.
De altfel, ministrul britanic al Finanţelor Philip Hammond declara, luna trecută, că Regatul Unit se va conforma anumitor reglementări UE pe o perioadă de trei ani după ce va părăsi Uniunea Europeană în martie 2019.
Hammond aprecia atunci că Londra va avea nevoie de o perioada de tranziţie ”pentru a trece de la status-quoul de azi la noua normalitate”.
Această perioada de tranziţie se va încheia înaintea viitoarelor alegeri, prevăzute în Marea Britanie în 2022, a adăugat el. Numeroase întreprinderi acuză Guvernul că da semnale care creează confruzie în privinţa Brexitului.
Unii oficiali britanici de rang înalt spun că Regatul va părăsi piaţă unică comună, uniunea vamală şi va pune capăt migraţiei din statele membre UE. Alţi oficiali subliniază că aceste schimbări – care au consecinţe economice uriaşe – nu vor avea loc peste noapte.
Hammond a declarat că o perioada de tranziţie le va permite întreprinderilor ”să continue să opereze normal” în timp ce Londra îşi stabileşte relaţia viitoare cu UE.
Comisia Europeană, de cealaltă parte, a anunţat că negocierea unei eventuale perioade de tranziţie după Brexit ar putea să înceapă numai după rezolvarea problemelor divorţului.