Am fost fumator vreme de zece ani. De la varsta de 14 ani mi-am cumparat tigari Carpati, iar din clasa a zecea am fumat in jur de doua pachete pe zi. Nu pot fi dat drept exemplu de comportament pentru elevii de azi.
Acest prost obicei i-a deranjat pe parintii mei, ambii nefumatori. M-am lasat de fumat la varsta de 24 de ani, intr-o sesiune de examene.
M-am trezit dimineata si mi-am spus ca nu mai fumez, pachetul de tigari a ramas inceput pe biroul din camera. Colegii de facultate au fost socati, pentru ca ma stiau drept un fumator pasionat. De atunci, am mai fumat o singura data, o tigara de foi, in seara zilei in care s-a nascut fiica mea.
Am scris povestea de mai sus pentru ca sunt o persoana care a fost in ambele tabere. Nu-i judec si nu-i condamn pe fumatori. Nu ma deranjeaza cand fumeaza cineva langa mine, nu plec de la masa din restaurant daca o persoana isi aprinde un trabuc, fum pe care-l suport cel mai greu, nu parasesc incinta daca nu mai sunt locuri la nefumatori.
Daca am invitati care fumeaza, le aduc o scrumiera si nu le deschid geamul de la camera ca sa inghete. Ma deranjeaza infinit mai mult ipocritii decat ma deranjeaza fumatorii.
Dar aceasta lege e buna! Si nu pentru ca sunt mai multi nefumatori decat fumatori, nu pentru ca au si nefumatorii drepturile lor si nu pentru ca trebuie sa ne luam dupa tarile din Occident.
Legea e buna pentru ca va avea un singur efect important – se va fuma mai putin, cu consecinta directa ca se va muri mai rar din cauza inhalarii de fum, indiferent daca suntem fumatori sau nefumatori.
Toate studiile au aratat ca acest obicei are consecinte nefaste asupra sanatatii oamenilor, iar o parte din povara produsa de cei care se imbolnavesc e distribuita la ceilalti.
Un studiu celebru a ajuns la concluzia ca un fumator castiga cu 20 de procente mai putin pe parcursul vietii decat un nefumator. Acest procent, pe langa pretul tigarilor, include bani dati pe medicamente, interventii medicale, spitalizare, asigurari.
Pentru un fumator, pastrarea unei stari de sanatate acceptabile costa mult mai mult decat pentru un nefumator. Daca vreti, o persoana dependenta de tigari va fi racita, gripata si va tusi un numar dublu de zile pe parcursul unui an comparativ cu un nefumator.
Sa nu vorbim aici de puterea de munca, de zile lipsite de la serviciu, de pensionare anticipata si alte limitari provocate de acest obicei.
Da, stiu, in acest moment, o persoana pasionata de tutun va veni si imi va da un exemplu despre cineva care a implinit 90 de ani, a fumat toata viata si e sanatos tun.
In copilaria mea, am cunoscut pe cineva care avea 80 de ani si fuma, dar acea persoana nu a fost in viata ei la birou. Se trezea la cinci dimineata si intra in casa la opt seara, vara dormea in podul cu fan, consuma alcool cu masura, manca numai ce avea in curte si-n gradina, iar munca era, exclusiv, fizica. Nu se uita la televizor si nu avea fotoliu in sufragerie. Cati oameni moderni se incadreaza in acest tipar?
Aceasta lege e buna si pentru ca-i forteaza pe fumatori sa constientizeze momentul in care-si aprind o tigara. Decizia devine mai dificila si poate avea consecinte.
Problema fumatului e ca mereu poate deranja pe cineva atata timp cat are loc intr-o incapere.
Cineva a postat pe Facebook o demonstratie cum ca alcoolul produce daune mult mai mari decat fumatul. E adevarat, dar daca in Romania nu exista legislatie care sa limiteze consumul de alcool, asta nu inseamna ca in alte state nu exista.
De exemplu, in Suedia, vanzarea alcoolului e monopol de stat. In SUA, e nevoie de licenta speciala pentru vanzarea de alcool, iar diferenta dintre baut si fumat este una fundamentala, atunci cand bei, pe cei din jur nu-i ustura ochii, nu-i apuca tusea si nu le miros hainele, desi, pe termen lung, consumul de alcool are consecinte la fel de grave pentru societate.
Marturisesc cu mana pe inima ca n-am cunoscut in viata mea un fumator care sa nu vrea sa se lase de fumat, iar aceasta lege ii aduce un mic ajutor.
Sursa: www.ziare.com