În Timișoara, aproape 23 din 100 de persoane cu domiciliul în oraș aveau cel puțin 65 de ani la 1 ianuarie 2026. Cu zece ani înainte erau aproape 15 din 100. Aradul, Oradea și Cluj-Napoca au trecut și ele de pragul de 20%, iar creșterea ponderii în fiecare dintre cele patru municipii a fost mai mare decât la nivel național. INS, TEMPO-Online, matricea POP107D.
Câți oameni aveau 65 de ani și peste
| Teritoriu | 65+ în 2016 | 65+ în 2026 | Pondere 2016 | Pondere 2026 | Diferență |
|---|---|---|---|---|---|
| România | 3.484.498 | 4.076.589 | 15,6% | 18,8% | +3,2 puncte |
| Arad | 28.109 | 35.558 | 15,7% | 21,6% | +5,9 puncte |
| Timișoara | 49.748 | 65.984 | 14,9% | 22,5% | +7,6 puncte |
| Oradea | 31.286 | 42.988 | 14,0% | 20,2% | +6,2 puncte |
| Cluj-Napoca | 49.512 | 66.402 | 15,4% | 20,4% | +5,1 puncte |
Am adunat cele cinci grupe de la 65–69 de ani până la 85 de ani și peste și am împărțit suma la populația totală după domiciliu. Diferențele în puncte procentuale sunt calculate înainte de rotunjire. Domiciliul oficial și locul în care o persoană trăiește efectiv pot diferi. Tabelul folosește aceeași definiție pentru toate cele cinci teritorii.
De ce crește ponderea persoanelor în vârstă
Contează câți copii se nasc, câți oameni ajung la vârste înaintate și cine se mută sau își schimbă domiciliul. Dacă generațiile care ajung la 65 de ani sunt mai numeroase decât cele care vin din urmă, ponderea vârstnicilor poate crește. Cifrele din tabel arată rezultatul acestor schimbări. Pentru a afla contribuția fiecărei cauze într-un oraș sunt necesare date separate despre nașteri, decese și migrație. Analiza economică a României, OCDE 2026.
Timișoara arată cum se pot suprapune două tendințe. Numărul persoanelor de 65 de ani și peste a crescut cu 16.236, în timp ce populația totală după domiciliu a scăzut cu 40.541. La Cluj-Napoca, totalul după domiciliu a crescut ușor, cu 2.853, dar grupa 65+ a câștigat 16.890 de persoane. În ambele cazuri, vârstnicii reprezintă o parte mai mare din total decât în 2016.
Cine susține pensiile și ce se schimbă în sănătate
În sistemul public de pensii, contribuțiile încasate de la cei care lucrează finanțează plățile curente, iar bugetul de stat poate acoperi o parte din necesar. Pentru a evalua presiunea asupra sistemului contează câți oameni lucrează și contribuie, ce venituri au, câți primesc pensie și cât plătește sistemul. Tabelul demografic nu măsoară raportul efectiv dintre contribuabili și pensionari. Fișa României din raportul Comisiei Europene privind îmbătrânirea.
În sănătate, întrebarea este dacă serviciile pot acoperi nevoia de consultații, tratament pentru boli cronice, recuperare și îngrijire de lungă durată. Comisia Europeană estimează o creștere a cheltuielilor publice pentru sănătate și îngrijire de lungă durată în România pe termen lung. Estimarea depinde de ipotezele raportului. Pentru fiecare oraș, datele după domiciliu sunt un punct de pornire. Capacitatea serviciilor se judecă și după populația care locuiește efectiv acolo și după pacienții din localitățile învecinate. Raportul de țară al Comisiei Europene.
Etichete · Demografie · Institutul Naţional de Statistică · imbatranirea populatiei · pensii
Imagine · Ilustrație editorială generată cu AI
Comentarii
Fii primul care comentează.