Județul Arad are 193.011 autoturisme înmatriculate, adică aproximativ 471 la fiecare 1.000 de locuitori rezidenți. Aproape o mașină la doi oameni, dacă îi numărăm și pe copii. Aradul este pe locul al nouălea între cele 41 de județe și municipiul București, ușor peste media țării, dar sub Timiș și Hunedoara.
La nivel național sunt 8.774.808 autoturisme și 19.041.322 de locuitori rezidenți, ceea ce înseamnă aproximativ 461 de mașini la 1.000 de persoane. Cifrele descriu parcul înmatriculat la sfârșitul lui 2025 și populația estimată la începutul lui 2026. Ele nu spun că aproape jumătate dintre români au personal o mașină: în total intră și vehiculele firmelor, iar un singur proprietar poate avea mai multe.
Aradul este peste media țării, dar nu conduce Vestul
Pentru un arădean care se întoarce seara acasă și caută un loc de parcare, cifra de 193.011 poate părea foarte credibilă. Totuși, aceasta privește întregul județ, nu numai municipiul Arad și nici mașinile aflate într-un anumit moment pe străzile lui.
În Arad, raportul este de 470,7 autoturisme la 1.000 de locuitori, față de 460,8 în România. Diferența este de aproape zece mașini la 1.000 de oameni, aproximativ 2,1% peste nivelul național. Suntem peste medie, însă nu la o distanță care să justifice ideea unui județ complet desprins de restul țării.
În vecinătate, Timișul ajunge la 502,2, Hunedoara la 498,1, iar Caraș-Severin la 460,7. Dintre cele patru județe ale Regiunii Vest, Aradul este al treilea după acest indicator. Timișul are cu aproximativ 31,5 autoturisme la 1.000 de locuitori mai mult decât Aradul.
Aceste poziții nu constituie un clasament al bunăstării. Un parc de mașini poate include vehicule vechi, flote de serviciu și gospodării care depind de autoturism ca să ajungă la muncă. Din simplul raport mașini–populație nu aflăm venitul proprietarilor, cât folosesc mașinile sau dacă au o alternativă de transport.
Vestul are 488 de autoturisme la 1.000 de locuitori
Regiunea Vest — Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș — însumează 815.504 autoturisme și 1.672.324 de locuitori rezidenți. Rezultă 487,6 autoturisme la 1.000 de locuitori.
Este cea mai ridicată rată dintre cele șapte regiuni de dezvoltare din afara București–Ilfov. Pentru cititorul din Arad, comparația are două niveluri: județul nostru trece de media României, dar rămâne sub media regiunii din care face parte.
| Regiune de dezvoltare | Autoturisme | Locuitori rezidenți | Autoturisme / 1.000 locuitori |
|---|---|---|---|
| Vest | 815.504 | 1.672.324 | 487,6 |
| Nord-Vest | 1.147.311 | 2.549.783 | 450,0 |
| Centru | 1.030.476 | 2.297.888 | 448,4 |
| Nord-Est | 1.156.055 | 3.214.723 | 359,6 |
| Sud-Est | 1.002.285 | 2.322.127 | 431,6 |
| Sud-Muntenia | 1.196.728 | 2.813.125 | 425,4 |
| Sud-Vest Oltenia | 820.940 | 1.838.059 | 446,6 |
| București–Ilfov | 1.605.509 | 2.333.293 | 688,1 |
Rate calculate din totalurile regionale. Populația la 1 ianuarie 2026 este provizorie. Nu am făcut media simplă a ratelor județene: un județ mai mare trebuie să aibă greutatea corespunzătoare în calcul.
Moldova: diferența față de Vest este vizibilă
Pentru o privire asupra Moldovei din România am grupat opt județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui, Galați și Vrancea. Este o grupare editorială definită prin județe, diferită de Regiunea Nord-Est, care cuprinde numai primele șase.
Cele opt județe au împreună 1.470.274 de autoturisme și 4.031.267 de locuitori rezidenți. Raportul este de 364,7 mașini la 1.000 de oameni. În Vest, aceeași mie de locuitori are în dreptul ei aproximativ 123 de autoturisme în plus.
Nici în interiorul acestei grupări situația nu este uniformă. La o extremă se află Botoșani, cu 309,1 autoturisme la 1.000 de locuitori, la cealaltă Suceava, cu 414,3. O etichetă regională este utilă pentru orientare, dar poate ascunde diferențele dintre județe.
Transilvania: de ce trebuie să spunem ce județe comparăm
Transilvania istorică și regiunile de dezvoltare nu au aceleași limite. Pentru o sinteză reproductibilă a nordului și centrului țării folosim Nord-Vest plus Centru, fără a prezenta această grupare drept o delimitare istorică.
În cele 12 județe — Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu — sunt 2.177.787 de autoturisme, la 4.847.671 de locuitori. Rezultă 449,2 la 1.000 de persoane.
Clujul, cu 493,5, este peste Arad. Bihorul, cu 455,5, este sub el. Așadar, ideea că toate județele din această parte a țării ar avea automat mai multe mașini decât Aradul nu este susținută de această comparație.
Bucureștiul se desprinde, dar numerele de înmatriculare nu sunt trafic măsurat
Municipiul București are 1.347.957 de autoturisme și 1.713.832 de locuitori rezidenți: 786,5 la 1.000 de persoane. București–Ilfov, luat împreună, ajunge la 688,1.
Capitala este un caz care trebuie citit cu atenție. Stocul înmatriculat include și vehiculele persoanelor juridice. O mașină trecută în evidențe la sediul unei firme poate fi utilizată și în alte localități. În sens invers, pe străzile Bucureștiului pot circula zilnic mașini înmatriculate în alte județe.
Cifra de 786,5 nu înseamnă că 78,65% dintre bucureșteni dețin personal o mașină. Nu este nici un recensământ al automobilelor care circulă simultan în Capitală. Este un raport între două evidențe administrative și statistice, util tocmai dacă îi păstrăm sensul.
Timișoara nu poate fi înlocuită în tabel cu județul Timiș
Cele 337.972 de autoturisme din comparație sunt ale județului Timiș. Ele nu pot fi împărțite la populația municipiului Timișoara pentru a obține o rată a orașului.
Pentru un indicator municipal comparabil este necesar stocul de autoturisme al municipiului, separat de alte mijloace de transport și cu aceeași dată de referință. Nici totalul mijloacelor de transport din evidența fiscală, nici numărul locurilor de parcare nu pot înlocui această cifră. Comparația de aici este județeană; nu atribuim Timișoarei rata calculată pentru întregul Timiș.
Clasamentul complet
| Loc | Județ / municipiul București | Autoturisme | Locuitori rezidenți | Autoturisme / 1.000 locuitori |
|---|---|---|---|---|
| 1 | Municipiul București | 1.347.957 | 1.713.832 | 786,5 |
| 2 | Argeș | 284.754 | 561.864 | 506,8 |
| 3 | Constanța | 329.710 | 656.512 | 502,2 |
| 4 | Timiș | 337.972 | 672.972 | 502,2 |
| 5 | Hunedoara | 173.825 | 349.011 | 498,1 |
| 6 | Cluj | 346.193 | 701.564 | 493,5 |
| 7 | Gorj | 148.579 | 306.938 | 484,1 |
| 8 | Alba | 156.327 | 324.901 | 481,2 |
| 9 | Arad | 193.011 | 410.058 | 470,7 |
| 10 | Prahova | 317.671 | 683.460 | 464,8 |
| 11 | Sibiu | 182.925 | 396.679 | 461,1 |
| 12 | Caraș-Severin | 110.696 | 240.283 | 460,7 |
| 13 | Dolj | 273.755 | 594.523 | 460,5 |
| 14 | Bihor | 254.461 | 558.623 | 455,5 |
| 15 | Brașov | 256.622 | 564.632 | 454,5 |
| 16 | Sălaj | 94.085 | 210.335 | 447,3 |
| 17 | Mehedinți | 99.850 | 226.429 | 441,0 |
| 18 | Harghita | 128.243 | 292.267 | 438,8 |
| 19 | Satu Mare | 143.384 | 330.046 | 434,4 |
| 20 | Tulcea | 79.793 | 186.131 | 428,7 |
| 21 | Mureș | 222.420 | 519.813 | 427,9 |
| 22 | Vâlcea | 144.237 | 337.988 | 426,8 |
| 23 | Brăila | 113.478 | 269.804 | 420,6 |
| 24 | Covasna | 83.939 | 199.596 | 420,5 |
| 25 | Buzău | 165.085 | 393.136 | 419,9 |
| 26 | Maramureș | 189.328 | 451.086 | 419,7 |
| 27 | Dâmbovița | 198.602 | 475.812 | 417,4 |
| 28 | Ilfov | 257.552 | 619.461 | 415,8 |
| 29 | Olt | 154.519 | 372.181 | 415,2 |
| 30 | Suceava | 268.542 | 648.164 | 414,3 |
| 31 | Galați | 197.849 | 486.387 | 406,8 |
| 32 | Bistrița-Năsăud | 119.860 | 298.129 | 402,0 |
| 33 | Giurgiu | 102.468 | 258.793 | 395,9 |
| 34 | Neamț | 168.156 | 444.666 | 378,2 |
| 35 | Bacău | 220.450 | 590.169 | 373,5 |
| 36 | Ialomița | 90.873 | 247.409 | 367,3 |
| 37 | Teleorman | 111.088 | 308.440 | 360,2 |
| 38 | Vrancea | 116.370 | 330.157 | 352,5 |
| 39 | Iași | 265.349 | 781.948 | 339,3 |
| 40 | Călărași | 91.272 | 277.347 | 329,1 |
| 41 | Vaslui | 114.084 | 363.247 | 314,1 |
| 42 | Botoșani | 119.474 | 386.529 | 309,1 |
Locuitorii rezidenți sunt estimați la 1 ianuarie 2026; datele sunt provizorii. Bucureștiul este o unitate separată, alături de cele 41 de județe. Ordinea folosește ratele nerotunjite.
Cum am calculat și de unde vin cifrele
Formula este autoturisme ÷ locuitori rezidenți × 1.000. Numărătorul este stocul înmatriculat, nu înmatriculările realizate numai în ultimul an. Am selectat categoria comunitară M1 și variantele sale din fișierul DGPCI; totalul rezultat, 8.774.808, coincide cu stocul național publicat pentru 2025 de Eurostat. Categoria include persoane fizice și juridice.
RAR furnizează informații tehnice despre vehicule și activitatea de verificare, însă registrul înmatriculărilor folosit în această analiză este cel publicat de DGPCI. Cele două instituții nu sunt interschimbabile ca sursă. Nu folosim totalul tuturor vehiculelor, care ar adăuga motociclete, camioane ori remorci la o comparație despre autoturisme.
Populația este cea rezidentă, nu cea după domiciliu. Pentru profilul județean la 1 ianuarie 2026 am folosit seria INS POP105A, reprodusă în interfața publică statistici.ro și marcată provizorie. Datele de populație se pot revizui, iar ratele se modifică odată cu ele. Grupările Moldova și Nord-Vest plus Centru sunt sinteze suplimentare și nu se adună încă o dată peste regiunile de dezvoltare.
Surse: DGPCI pe data.gov.ro — parc auto la 31 decembrie 2025; INS TEMPO — POP105A; reproducerea seriei INS, statistici.ro; Eurostat — autoturisme; raportul RAR.
Redacția Mândri.ro
Contururile hărții: geoBoundaries gbOpen / World Bank, CC BY 4.0. Grafic și calcule: Redacția Mândri.ro.
Etichete · DGPCI · Regiunea Vest · arad · autoturisme · ins · parc auto · populatie · timis
Imagine · Grafic: Redacția Mândri.ro Sursa imaginii Condiții de utilizare
Comentarii
Fii primul care comentează.