Nici Primăria Timişoara, nici Consiliul Judeţean Timiş şi nici Ministerul Culturii nu s-au ţinut de cuvânt să aloce banii promişi în dosarul de candidatură cu care a fost câştigat titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC).
Aceasta este una dintre concluziile grupului de experţi europeni care monitorizează pregătirile oraşului pentru 2021. Patru dintre ei au făcut o vizită la Timişoara în luna iunie a acestui an, după care au trimis o scrisoare cu recomandări Asociaţiei Timişoara 2021, care gestionează implementarea proiectului.
Scrisoarea a fost publicată recent pe site-ul Asociaţiei Timișoara 2021, dar numai după ce PressOne.ro a solicitat-o Comisiei Europene.
În document se spune că autoritățile române încetinesc “capacitatea Asociației TM2021 de a-și duce la îndeplinire angajamentele”.
În dosarul final de candidatură pe care Timişoara l-a trimis la Bruxelles, Guvernul se angaja să susțină Capitala Europeană a Culturii cu 12 milioane de euro, Primăria Timișoara promitea 20 de milioane de euro, iar Consiliul Județean Timiș − 5 milioane euro.
În scrisoarea cu recomandări întocmită după vizita din această vară, experţii europeni apreciază că nerespectarea promisiunii “impune de urgență o discuție și o hotărâre din punct de vedere politic și tehnic”.
Printre efectele subfinanţării este faptul că Asociația Timişoara 2021 a fost incapabilă să facă angajări pentru poziții-cheie, cum ar fi cea de director de comunicare.
Experţii europeni au constatat că Asociația respectă parametrii asumați în dosarul de candidatură, însă nu comunică eficient și, astfel, activitatea sa este puțin cunoscută de publicul larg.
De aici ar proveni şi neînțelegerile iscate între reprezentanţii Asociației și Primăria Timișoara.
Anul trecut, primarul Nicolae Robu amenința chiar cu demiterea directorului artistic Chris Torch, a cărui numire în funcție a zgândărit o serie de orgolii locale, așa cum am relatat pe larg aici.
Dar nu doar publicul larg nu cunoaște stadiul proiectelor propuse de Asociația timișoreană.
În februarie, Ioan Holender (fost director al Operei din Viena și al Festivalului “George Enescu” din București) și-a dat demisia din funcția de președinte de onoare al Asociaţiei Timişoara 2021. Motiva că nu dorește ca numele să-i mai fie asociat cu acest demers, dată fiind calitatea slabă a programelor culturale.
Dar să revenim la bani. În proiectul de buget pe 2018, Guvernul nu a prevăzut nicio contribuție pentru susținerea Capitalei Europene a Culturii din 2021.
Ca atare, atât Primăria Timişoara, cât și Asociația care implementează proiectul s-au adresat Executivului pentru a cere lămuriri.
Răspunsul Guvernului, trimis la Timişoara pe 27 aprilie 2018, îl aflăm din scrisoarea juriului european.
Astfel, Ministerul Culturii menționa că poate acorda ajutor financiar “doar în contextul existenței întregului program cultural CEaC 2018 -2021”.
Principalul obiectiv cuprins în Strategia Culturală a Timișoarei (şi inclus în dosarul cu care s-a câştigat titlul) este Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment − Multiplexity, care ar costa 12 milioane de euro.
Destinat inovării artistice, viitorul Centru ar trebui să fie finanțat din fonduri europene, dar și de la bugetul municipal.
Deşi au trecut doi ani de la câştigarea titlului CEaC 2021, nu s-a făcut nimic pentru această construcție, care ar trebui să fie funcțională în 2021.
Experţii care au vizitat Timişoara în iunie fac recomandări şi cu privire la acest Centru:
“Forurile interesate de inițiativa Multiplexity trebuie să definească în mod clar conceptul acestui Centru. O eventuală decizie a Primăriei nu doar de a finanța clădirea și facilitățile acesteia, dar și de a adăuga o componentă instituțională acestui Centru ar fi esențială pentru proiectarea unui hub, ca de pildă a unei săli de expoziție sau a unui centru de cercetare care să combine arta și știința.
Acest lucru ar putea fi una dintre cele mai importante moșteniri atât în ceea ce privește capacitatea clădirii, cât și infrastructura culturală“.
În dosarul câștigător al Timișoarei figurau şi alte obiective de infrastructură, printre care:
- Centrul Cultural Mărășești (prin reconversia celui mai vechi spital din Europa de Est),
- Centrul Cultural Sinagoga (transformare în sală de concerte cu capacitate de 3.000 de locuri),
- reabilitarea Palatului Culturii şi
- conversia fostelor cinematografe în centre de cultură,
Despre niciunul dintre aceste proiecte nu s-a mai vorbit după câştigarea titlului.
“O flagrantă încălcare a prevederilor legale naționale și europene și un conflict de interese major le reprezintă aprobarea în spatele ușilor închise a mai multor proiecte pentru perioada 2017-2018, propuse de organizații și instituții care au legătură directă cu o parte dintre membrii Consiliului Director, structura de conducere a Asociaţiei Timişoara 2021.
Poate nu s-ar fi ajuns în acest punct dacă organismul european partener ar fi observat acest fenomen și l-ar fi amendat încă din faza de redactare a bidbook-ului (dosarul de candidatură − n.r.)“, se spunea, printre altele, în scrisoarea de protest.
În iunie, experţii europeni s-au întâlnit şi cu reprezentanţii acelui grup de artişti. În scrisoarea cu recomandări, ei insistă că situația financiară este principalul motiv al întârzierilor din proiectul TM2021.
Timișoara a fost desemnată câștigătoare a titlului de Capitală Europeană a Culturii în vara lui 2016. Primul oraş românesc care a fost Capitală Europeană a Culturii a fost Sibiu, în 2007 scrie pressone.ro