Mândri.ro / arad / național

Arădeni cu bani retrași din cont fără acord: când trebuie banca să îi restituie

Ilustrație: o persoană verifică o notificare bancară pe telefon, lângă un card și bancnote în lei.

Arădenii care descoperă o plată făcută din cont fără acordul lor trebuie să anunțe imediat banca. Pentru o operațiune neautorizată, regula este rambursarea imediată, cel târziu până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare după constatarea sau notificarea ei, cu excepția prevăzută pentru suspiciunea de fraudă a clientului.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a clarificat, prin hotărârea din 15 octombrie 2026, că banca nu poate refuza rambursarea imediată doar pentru că apreciază că titularul a fost grav neglijent. Hotărârea privește plățile neautorizate; nu stabilește că orice persoană păcălită să trimită bani îi primește automat înapoi.

Ce a decis Curtea

Cauza C-70/25, denumită Tukowiecka, a pornit de la situația unei cliente din Polonia, păcălită printr-un link trimis în contextul unei vânzări online. Datele introduse pe o pagină care imita banca au fost folosite de o altă persoană pentru a transfera bani.

CJUE separă rambursarea rapidă de stabilirea definitivă a persoanei care suportă pierderea. După restituire, banca poate urmări recuperarea prejudiciului de la client dacă sunt îndeplinite condițiile răspunderii acestuia, inclusiv cele privind neglijența gravă. Restituirea inițială nu închide automat disputa.

Când poate exista o excepție

Potrivit explicațiilor Curții, excepția de la rambursarea imediată presupune motive rezonabile de a suspecta o fraudă comisă de client și comunicarea acestora autorității naționale competente. Simpla apreciere că titularul și-a protejat insuficient datele nu echivalează cu această situație.

În România, obligația de rambursare a operațiunilor neautorizate este prevăzută de art. 173 din Legea nr. 209/2019. Nu este o regulă inventată acum și nici o facilitate rezervată unui anumit județ.

Ce faci dacă observi o plată necunoscută

  1. Contactează banca folosind numărul oficial din aplicație, de pe card sau de pe site-ul instituției. Cere blocarea instrumentului compromis și înregistrarea sesizării.
  2. Notează suma, data și beneficiarul afișat. Păstrează mesajele, extrasele și capturile de ecran, fără să comunici altcuiva parole sau coduri de autorizare.
  3. Precizează în scris că nu ai autorizat operațiunea și cere un număr de înregistrare și un răspuns motivat.
  4. Dacă suspectezi o infracțiune, sesizează poliția și păstrează dovada plângerii. Notificarea băncii nu trebuie amânată până la finalizarea cercetărilor.

Dacă ai confirmat tu transferul

Când titularul a inițiat sau a confirmat personal plata în urma unei înșelăciuni, calificarea juridică poate fi diferită. Nu este suficient ca tranzacția să fie regretată ulterior pentru a deveni neautorizată. Trebuie analizat ce s-a întâmplat efectiv și ce dovezi există.

Despre o metodă de înșelăciune explicată anterior: întâi te sună „operatorul”, apoi „salvatorul” — frauda prin telefon care îți vânează economiile.

Surse · CJUE — hotărârea din 15 octombrie 2026, cauza C-70/25 · CJUE — comunicatul explicativ privind rambursarea operațiunilor neautorizate · Legea nr. 209/2019, art. 169–173 — text publicat de CSALB · CSALB — ce faci dacă suspectezi o fraudă bancară

Etichete · Fraude bancare · arad · banci · protectia consumatorului

Imagine · Ilustrație

Comentarii

Fii primul care comentează.

Comentariile pot apărea imediat. Mesajele semnalate de filtru sunt verificate de redacție.