Regizorul Andrei Șerban a acordat un interviu AGERPRES în care vorbește despre proiectele pe care le are la Opera ieșeană. În același timp, maestrul Andrei Șerban subliniază că este nevoie de o “radicalizare”, întrucât opera în România este “foarte prăfuită”.
AGERPRES: Sunteți un cetățean al lumii, dar observ că vă faceți timp să reveniți la Iași și de fiecare dată pentru o nouă transpunere scenică. Până acum sunt trei. De ce vă atrage Opera din Iași?
Andrei Șerban: Spiritul foarte prietenos, fără inhibiții, fără clișee, fără reguli de conduită învechite. Acest spirit inovator, de aventură. Încercăm lucruri noi. Asta mă atrage. Pentru asta sunt foarte bucuros să fiu aici.
AGERPRES: Care este rețeta excelenței? Artistul trebuie să fie într-o perpetuă căutare? Cât de complex sau de simplu trebuie să fie un artist?
Andrei Șerban: Da, da. Este foarte greu să fie așa, pentru că e foarte incomod. E mult mai plăcut să te liniștești, să spui că ai lucrat o viață întreagă și că de fapt știi ceva și atunci te bazezi pe ceea ce știi. Poți să faci asta, mulți fac asta, dar în clipa în care faci asta, începi să te stingi, începi să devii automat, să intri în clișee, să intri în lucruri pe care le repeți și le repeți la infinit și nu descoperi nimic nou.
În operă, în muzică, în teatru trebuie să mergem spre ceva ce nu știm. De câte ori ne bazăm pe ce știm, lucrul devine foarte banal și foarte plicticos și muribund. Când încercăm chiar într-un sunet, într-o arie să încercăm ceva nou, ceva ce nu am încercat niciodată, de a încerca imposibilul, de a încerca să atingem necunoscutul, atunci lucrul devine misterios, interesant și vioi. Când te bazezi doar pe ceea ce știi, artistic vorbind, duce spre mediocritate.
AGERPRES: Sunteți cunoscut pentru compozițiile regizorale pe marile scene ale lumii. Ați transpus spectacole în 39 de țări. Cum se vede prin ochii dvs opera în România?
Andrei Șerban: Opera în România este un fenomen extraordinar de redus, de perimat și de prăfuit. Opera nu e prăfuită, e foarte prăfuită. Din păcate așa este! Din când în când sunt mici încercări de a face operă care corespunde timpului în care trăim, dar aceste încercări sunt foarte timide. Ar trebui o radicalizare mult, mult, mult mai curajoasă a sistemului de opere din România. În lume e cu totul altceva. Mergi la Opera din Viena, Paris, la New York, la Londra, de Germania nici nu mai spun, opera se face foarte mult ca un fel de oglindă a ceea ce se întâmplă în viața publică, în lumea publică. Opera și muzica vorbesc despre noi, despre oamenii de acum, nu despre trecut, despre istorie, ci despre azi.
AGERPRES: Cum se poate ajunge la o astfel de astfel de radicalizare, cum ajungem la un “acum”?
Andrei Șerban: Arta trebuie să vorbească, să comunice spectatorului ceva în care el să se recunoască, în care el să se vadă. Dacă prezinți ceva care nu are nicio legătură cu viața noastră, atunci rămâi într-un fel de cadru cultural, istoric sau general, sau general, care te atinge poate estetic, dar nu te atinge în îngrijorările, dorințele, năzuințele pe care le ai. Sunt convins că arta trebuie să vibreze azi.
AGERPRES: Pentru reușita unui spectacol de operă e importantă relația dintre regizor și dirijor?
Andrei Șerban: Trebuie să fie o relație deschisă, în care regizorul trebuie să fie sensibil la muzică, ceea ce nu întotdeauna se întâmplă. De obicei, regizorii din teatru, când vin la operă, în lumea operei, îi interesează doar textul și doar relația dintre personaje, ca și cum ar fi o piesă de teatru, și ignoră total muzica. Ceea ce nu e bine. Dirijorul trebuie să fie pasionat de teatru, să nu-l intereseze doar muzica, să-l intereseze relația dintre ce se întâmplă în orchestră, în partitură, cu ce se întâmplă pe scenă, pentru că de fapt este vorba despre oameni care cântă ca și când ar fi în teatru, dar cântă despre viață.
AGERPRES: Vorbeați de teatru. Sunteți și regizor de teatru. V-ar interesa o astfel de transpunere scenic și la teatrul din Iași?
Andrei Șerban: Da, m-ar interesa, dar pentru asta trebuie să fiu invitat.
AGERPRES: Care vă sunt piesele de suflet?
Andrei Șerban: E foarte complicat… sunt multe. Dacă spun Cehov, Shakespeare și Sofocle spun deja tot.
AGERPRES: Este vreo piesă de teatru sau spectacol de operă ori autor pe care nu ați reușit să le regizați?
Andrei Șerban: Aș vrea să regizez poate toate operele lui Mozart. Am regizat doar “Flautul fermecat”. Aș vrea să le fac și pe celelalte, dacă mai am ocazia.
AGERPRES: Până acum, la Iași, ați transpus pe scena Operei spectacolele “Indiile Galante”, “Troienele”, “Lucia di Lammemoor”. Acum reveniți pentru a pregăti un alt spectacol, “Văduva veselă”, care va deschide stagiunea din 2016-2017.
Andrei Șerban: Așa va fi. Nu știu dacă va fi cea mai interesantă, dar cu siguranță va fi cea mai controversată, pentru că această “Văduvă veselă” nu se întâmplă într-un timp istoric, cum a fost scrisă acum peste 100 de ani. Se întâmplă azi, acum, aici. Deci, într-un fel va fi un spectacol polemic, un fel de combinație de satiră politică despre situația din România actuală, combinată, evident, cu povestea de dragoste, cu romanța, cu tot ceea ce are superb în ea această poveste, care este universală, dar este universală și foarte specifică momentului acesta.
AGERPRES: Ați lansat un album. Ce reprezintă el?
Andrei Șerban: Vorbesc despre operă, teatru, muzică și viață. Niște subiecte foarte simple. Care este legătura dintre ele cu viața mea? Am lucrat și în operă, și în teatru cam toată viața. Uneori aceste două arte se întâlnesc, uneori nu se întâlnesc. În carte descriu în mai multe texte ce înseamnă regia de operă, diferența de regia de teatru, fotografii realizate de Mihaela Marin la Opera din Paris, Opera din Viena, Opera din Iași.
Distincția i-a fost înmânată marelui regizor Andrei Șerban pe scena Teatrului Național “Vasile Alecsandri”, în prezența a aproape 800 de persoane. Cu această ocazie, artiștii Operei Naționale Române Iași au susținut spectacolul “Lucia di Lammemoor”, regizat de Andrei Șerban. Tot sâmbătă, regizorul și-a lansat albumul bilingv “Regia de opera. Gânduri și imagini”.
Născut în 1943, Andrei Șerban este unul dintre cei mai mari regizori din lume. Andrei Șerban a fost atras încă de mic de lumea teatrului. Primul spectacol regizat a fost pe când era elev în clasa a VII-a, următorul fiind în clasa a XI-a. Între 1961 și 1968 a studiat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografie. În 1969 a emigrat în SUA. El a studiat, în Franța, cu renumitul regizor Peter Brook. În 1990, Șerban s-a întors în România, fiind până în 1993 director al Teatrului Național din București. Din 1992 este profesor de teatru la Institutul de Arte al Universității Columbia. A regizat spectacole de teatru și operă pe cele mai mari scene ale lumii, două dintre ele fiind Opera Garnier din Paris, Metropolitan Opera din New York.
La Iași, Andrei Șerban a transpus pe scenă opera balet “Indiile Galante” — de Philippe Rameau (2012), “Troienele” — de Euripide (2013), “Lucia di Lammemoor” — de Gaetano Donizetti (2014). Andrei Șerban este un laureat al Galei Premiilor Operelor Naționale, eveniment organizat de Opera Națională Română Iași.
Sursa: www.agerpres.ro